Ministrul Finanțelor anunță un deficit bugetar aproape la jumătate față de anul trecut. A coborât la 2,34% din PIB, dar ce cost a crescut

Încasările din TVA au crescut cu peste 25% în primele 7 luni ale lui 2026 față de 2025, iar România aproape că a înjumătățit deficitul până la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025, a transmis luni Guvernul, prin Ministerul Finanțelor.

Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, arată execuția bugetară publicată de autorități. Ajustarea are o structură relativ echilibrată: veniturile au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.

„Este dovada unei gestiuni echilibrate”

Diferența dintre cele două ritmuri este, de fapt, mecanismul din spatele reducerii deficitului – statul a colectat semnificativ mai mult decât a cheltuit în plus, iar acest lucru s-a întâmplat fără o compresie a investițiilor, care au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei.

„Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, spune ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, menționând și rambursările de TVA către companii, de peste 20,4 miliarde de lei, și avansul de peste 60% al plăților din fonduri europene și PNRR.

De unde vin banii în plus

Veniturile fiscale au urcat cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei, ponderea lor în PIB crescând de la 9,69% la 10,42%.

Cea mai mare contribuție vine din TVA: încasările nete au atins 88,55 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025 și al majorării cu 21,7% a încasărilor brute – chiar în condițiile în care restituirile către mediul privat au continuat să crească, la 20,48 miliarde de lei.

Contribuțiile de asigurări sociale au adus 129,14 miliarde de lei (+6,7%), cea mai mare linie de venituri din execuție, susținută de extinderea bazei de impozitare. Impozitul pe salarii și venit a urcat cu 8,6%, la 38,34 miliarde de lei, parțial pe seama dividendelor distribuite concentrat în decembrie 2025 înainte de modificările fiscale, iar impozitul pe profit a crescut cu 8,3%, la 28,35 miliarde de lei. La acestea se adaugă fonduri europene rambursate de 37,28 miliarde de lei, în avans cu 30,3% – o sursă de venit care nu ține de fiscalitate, dar care a cântărit vizibil în total.

Unde s-a văzut disciplina pe cheltuieli

Singura categorie majoră de cheltuieli aflată în scădere netă este cea a cheltuielilor de personal: 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în 2025, echivalentul unei reduceri de 4,06 miliarde de lei. Ca pondere, cheltuielile de personal au coborât de la 22,3% la 20,8% din totalul cheltuielilor publice — o mișcare notabilă, dat fiind că este vorba despre una dintre cele mai rigide componente ale bugetului, greu de ajustat pe termen scurt.

Cheltuielile cu asistența socială, cea mai mare categorie de cheltuieli din buget, au scăzut ușor, cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei, în vreme ce cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, la 59,6 miliarde de lei, împinse în special de sistemul de sănătate.

Reversul monedei este costul datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, și reprezintă acum 2% din PIB — un ritm de creștere mai rapid decât cel al veniturilor fiscale și un semnal că economiile făcute la salarii sunt parțial erodate de costul mai mare al finanțării deficitelor din anii anteriori.

Investițiile, motorul care nu s-a oprit

Spre deosebire de episoadele anterioare de consolidare fiscală din România, de această dată reducerea deficitului nu s-a bazat pe tăierea investițiilor. Cheltuielile de capital au crescut cu 14,83 miliarde de lei față de anul trecut, iar 71% din acest volum provine din proiecte cu finanțare europeană și PNRR, ale căror plăți au avansat cu 60%, la peste 20 de miliarde de lei — un salt care a compensat reducerea plăților excepționale din fonduri strict naționale înregistrată la începutul lui 2025.

Un avertisment din interiorul propriului narativ

Ministrul de finanțe a atras totuși atenția asupra unui element tehnic care va complica citirea execuțiilor viitoare: începând din august, se anualizează efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025, ceea ce schimbă baza de comparație. „Diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, a spus Nazare, adăugând că etapa următoare vizează „consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale” – disciplină salarială, absorbție mai rapidă de fonduri europene și prioritizarea investițiilor.

Cu alte cuvinte, cifrele de la șapte luni arată o ajustare reală, dar una încă parțial sprijinită pe factori care se pot atenua în a doua parte a anului: o bază de comparație favorabilă și încasări de TVA impulsionate de majorări de cote care nu se vor repeta. Testul real al consolidării fiscale va fi dacă reducerea ponderii cheltuielilor de personal și disciplina pe cheltuielile curente se mențin și după ce efectul de bază dispare – mai ales în condițiile în care costul datoriei publice continuă să crească mai repede decât economia.