Covrigarul Ciolacu a golit visteria țării și acum face pe deșteptul. E supărat că nu prea mai are ce fura pe la Buzău

Dacă tupeul ar fi o marfă cotată la bursă, Marcel Ciolacu ar fi făcut România cea mai bogată țară din lume. Din păcate, realitatea e pe dos. După ce a transformat bugetul de stat într-o gaură neagră prin care au dispărut miliarde de euro, liderul PSD a adoptat o nouă strategie de comunicare: aroganța supremă. Liderul social-democrat „face pe deșteptul” la televizor, pozând în salvator economic, în timp ce în spatele ușilor închise roade o frustrare personală majoră: sursele de „inspirație” financiară din propriul fief, Buzău, au secat. Sub bagheta lui Marcel Ciolacu, visteria țării a suferit o cură de slăbire forțată, ajungând anorexică. Deficitul a explodat, împrumuturile curg gârlă la dobânzi astronomice, iar prețurile au luat-o razna. Cu toate acestea, premierul afișează o siguranță de sine halucinantă.

În loc să-și ceară scuze pentru dezastrul fiscal, Ciolacu ne predă lecții. Ne explică doct cum funcționează economia, cu aerul unui profesor universitar, deși toată lumea știe că expertiza sa reală se oprește la nivelul chioșcului din piața centrală. „A golit sacul și acum ne ceartă că nu aplaudăm”, comentează analiștii, uimiți de cinismul cu care guvernul aruncă vina pe oricine altcineva, mai puțin pe propria incompetență.

Drama baronului: Buzăul, stors până la ultima picătură
Dar adevărata tragedie a lui Marcel Ciolacu nu pare să fie datoria publică a României, ci seceta din propriul buzunar politic. Surse din anturajul PSD susțin că liderul e negru de supărare pentru că „la Buzău nu prea mai e nimic de furat”.

Fief-ul său tradițional, județul pe care l-a păstorit și muls decenii la rând, a ajuns la fundul sacului. Rețeaua de sinecuri, contracte cu dedicație și afaceri de casă a funcționat atât de eficient, încât a ras tot. Buzăul, odinioară vaca de muls a partidului, a rămas o carcasă economică.

„Marcel e nervos. S-a obișnuit să ia cu polonicul de acasă, dar acum oala e goală. Acolo s-a furat și praful de pe tobă”, explică o voce critică din opoziție. Faptul că nu mai poate extrage resurse din propriul județ l-a împins pe Ciolacu să atace și mai agresiv bugetul național, aplicând la scară largă „rețeta Buzău”: îndatorează tot, nu construi nimic, dă vina pe greaua moștenire.

Aroganța, ultimul refugiu
Rămas fără „jucăria” locală și cu o țară pe butuci, Marcel Ciolacu a ales fuga înainte. Face pe deșteptul pentru a masca panica. Însă românii încep să vadă dincolo de perdeaua de fum: un politician care a terminat banii altora și care acum e supărat că nu mai are ce să „administreze” în interes propriu.

România a ajuns să arate ca Buzăul lui Ciolacu: sărăcită, fără perspectivă și condusă de un lider care se crede geniu, în timp ce caută disperat prin buzunarele goale ale contribuabililor.