Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019. 

Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor. 

Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an. 

După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei. 

Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare. 

Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere. 

Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.   

În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB. 

Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare. 

România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare. 

Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii. 

În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice. 

În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei. 

În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor. 

În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment. 

BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.

Sursa: www.zf.ro

• 
  Mihai Fifor, replică dură pentru Dominic Fritz, după ce primarul a vorbit în numele oașului-martir: „Timișoara nu începe cu tine și nu se termină cu tine”
  Deputatul PSD Mihai Fifor îl critică dur pe Dominic Fritz, într-o postare publicată pe Facebook, după declarațiile primarului Timișoarei referitoare la noua lege ANI, pe care acesta a catalogat-o drept „anti-Timișoara”. Fifor îl acuză pe Fritz că folosește simbolul orașului pentru a se apăra de consecințele unei situații juridice Fifor îl acuză pe Fritz că folosește simbolul orașului …
• 
  Trădătorul Simion a abandonat suspendarea președintelui, se apucă iar de anticipate. E penibil rău
  Trădătorul Simion a obosit. După ce s-a bătut cu pumnii în pieptul de aramă că va răsturna munții și va rezolva dintr-un condei suspendarea președintelui Nicușor Dan, în momentele sale de maximă confuzie –, George Simion a abandonat subit orice urmă de plan. E penibil rău, dar absolut previzibil. Rămas fără suflu și fără vreo …
• 
  Bolojan, bilanț dur la final de PNRR: Doar 8 din 19 spitale finalizate, iar sănătatea a pierdut peste un miliard de euro din alocare
  Premierul demis Ilie Bolojan afirmă că bugetul PNRR pentru zona de sănătate a fost la început de peste două miliarde de euro, dar prin reduceri succesive s-a ajuns la puţin peste un miliard de euro şi a explicat că aceşti bani nu s-au pierdut, ci au plecat către alte domenii unde au putut fi cheltuiţi. Bolojan a …
• 
  Republica ”Pantelimon” din ANPC: Cum protejează foștii polițiști de la Colectiv feuda imobiliară și comercială a greilor PNL, sub umbrela lui Ilie Bolojan
  Într-o Românie în care instituțiile de control ar trebui să vegheze exclusiv la siguranța cetățenilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a fost transformată într-o veritabilă feudă de partid. O rețea complexă de cumetrii, interese imobiliare și afaceri de familie a capturat instituția, operând o adevărată „omerta” comercială. Epicentrul acestei frății se află în județul …
• 
  Ministrul Finanțelor anunță un deficit bugetar aproape la jumătate față de anul trecut. A coborât la 2,34% din PIB, dar ce cost a crescut
  Încasările din TVA au crescut cu peste 25% în primele 7 luni ale lui 2026 față de 2025, iar România aproape că a înjumătățit deficitul până la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025, a transmis luni Guvernul, prin Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, deficitul a …