Vasluiul, un județ aflat într-o criză economică și demografică profundă, se confruntă cu un viitor incert, din cauza lipsei de investiții și a politicilor falimentare aplicate de conducerea locală în ultimele trei decenii. Cifrele oficiale vorbesc de un declin continuu al economiei și o scădere alarmantă a populației active, cu puține speranțe de redresare.
Vasluiul, un județ aflat pe marginea prăpastiei economice și demografice
Județul Vaslui continuă să se adâncească într-o criză economică și demografică severă, iar cifrele oficiale subliniază stagnarea și declinul continuu al regiunii, cauzate de guvernarea locală defectuoasă de mai bine de 30 de ani. Cu o economie în regres, număr redus de salariați și o populație activă în scădere alarmantă, județul pare condamnat la subdezvoltare, în timp ce autoritățile locale nu dau semne de acțiune reală.
La începutul acestui an, în județ existau 7.761 de firme active, cu aproximativ 57.165 de salariați. Proiecțiile oficiale arată că până în 2027 numărul salariaților va scădea la doar 55.400, iar populația ocupată va ajunge la 102.300 de persoane, ceea ce înseamnă că mai puțin de o treime din locuitorii județului vor avea un loc de muncă.
Un județ marcat de politici falimentare și lipsă de perspective
Comparativ cu celelalte județe din Regiunea Nord-Est, Vasluiul rămâne cel mai slab economic. În 2027, județele Iași, Bacău, Suceava și Neamț vor înregistra aproape 200.000, respectiv peste 120.000 de salariați, în timp ce Vasluiul va rămâne cu un număr redus de locuri de muncă și fără perspective clare de redresare. Aceste rezultate economice modeste sunt reflectate și în bilanțul firmelor, care în 2023 au raportat pierderi de un miliard de lei, iar numărul angajaților a scăzut semnificativ. Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț și Industrie Vaslui, a avertizat că 2025 va fi un an și mai dificil pentru mediul de afaceri local, subliniind necesitatea unor investiții și sprijin din partea autorităților centrale și locale. Dar întrebarea rămâne: unde au fost autoritățile în ultimii 30 de ani?
Politicienii care au contribuit la declinul județului
Conducerea județului Vaslui în ultimii 30 de ani a fost marcată de ineficiență și de o gestionare deficitară a resurselor. În loc să sprijine dezvoltarea infrastructurii și să atragă investitori, administrațiile locale au permis colapsul economic, rezultatul fiind un exod al forței de muncă, o creștere a numărului pensionarilor și a celor care depind de ajutoare sociale.
Datele recensământului din 2021 evidențiază criza profundă a județului: populația activă este de 145.331 de persoane, dintre care doar 126.138 sunt ocupate, iar 19.193 sunt șomeri. În schimb, populația inactivă depășește 229.000 de persoane, dintre care aproape 40% sunt pensionari sau beneficiază de ajutoare sociale.
O schimbare radicală pentru un viitor mai bun
Vasluiul ocupă doar locul 39 pe țară în ceea ce privește ponderea populației ocupate, iar dacă autoritățile locale continuă să ignore realitatea, viitorul județului va fi și mai sumbru. Investițiile sunt aproape inexistente, iar locurile de muncă se rezumă în mare parte la administrația publică sau la agricultura de subzistență.
Pentru a preveni un colaps total, județul are nevoie urgentă de o schimbare profundă: atragerea de investitori, dezvoltarea infrastructurii și o administrație care să acționeze în interesul cetățenilor, nu al intereselor proprii. Politicienii care au condus Vasluiul spre acest dezastru trebuie să fie trași la răspundere, iar alegătorii trebuie să înțeleagă că votul lor poate determina direcția viitoare a județului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Vasluiul va rămâne un simbol al eșecului administrativ și politic în România.
