O declarație a secretarului general al PSD, Claudiu Manda, a aprins discuțiile despre felul în care arată, în 2026, discursul politic al celui mai mare partid din România. Vorbind despre premierul Ilie Bolojan și tensiunile din coaliție, Manda a recurs la o metaforă care a fost imediat taxată drept depreciativă: „Bolojan cântă de multe ori, dar nu cântă din același playlist” și „s-ar putea să vină un moment în care să spunem: hai să schimbăm lăutarul, că nu mai respectă playlistul”. Interlopizarea discursului la PSD ne arată cât de jos poate ajunge clasa politică românească prin personaje ca dl. Manda.
În limbajul comun, comparația nu e inocentă. Când un lider de partid vorbește despre un prim-ministru ca despre un „lăutar” care trebuie „schimbat” pentru că nu respectă „playlistul”, mesajul nu mai e despre politici publice sau despre diferențe de viziune, ci despre disciplină și subordonare: cine nu execută linia, pleacă. Iar când „playlistul” este explicat ca fiind programul de guvernare și deciziile din coaliție, declarația capătă o nuanță și mai apăsătoare: guvernarea devine o nuntă la care cineva trebuie să cânte „ce i se cere”, nu un proces democratic în care deciziile se negociază transparent și se justifică public. Dincolo de schimbul de replici, episodul ridică o întrebare incomodă pentru PSD: ce câștigă partidul când își trimite oamenii în față cu formule de acest tip? În loc să explice punctual unde Bolojan ar fi ieșit din înțelegerile coaliției și care sunt consecințele concrete pentru buget, reforme sau administrație, mesajul s-a dus în zona de dominație simbolică: „nu respecți playlistul, schimbăm lăutarul”. Iar această retorică e percepută de mulți alegători ca un limbaj de „forță”, de tip mafiotizat, care reduce politica la o reglare de conturi și guvernarea la un spectacol în care șefii cer melodii, iar ceilalți trebuie să cânte. Chiar și când e prezentată drept metaforă, ea transmite publicului ideea că puterea se exercită prin umilire și amenințare, nu prin argumente și responsabilitate.
În context, declarațiile lui Manda nu au rămas izolate. Presa a relatat și despre faptul că Sorin Grindeanu a sugerat ulterior că „schimbarea lăutarului” ar putea deveni o opțiune, semnal că metafora a fost preluată ca mesaj politic, nu tratată ca scăpare de limbaj.
