Cel puţin 7.000 de cadre medicale au murit din cauza COVID-19 la nivel mondial, arată un raport al Amnesty International

Cel puţin 7.000 de cadre medicale au murit din cauza COVID-19 la nivel mondial, Mexicul fiind ţara cea mai afectată, potrivit unui raport Amnesty International (AI) publicat joi, relatează AFP.

„Faptul că peste 7.000 de persoane au murit încercând să-i salveze pe alţii reprezintă o criză de o amploare considerabilă”, a declarat Steve Cockburn, şeful programului de Justiţie socială şi economică al Amnesty International, citat într-un comunicat.

Printre aceste decese, cel puţin 1.320 au survenit în Mexic, „cel mai mare număr cunoscut pentru o singură ţară”, notează raportul intitulat „Preţul plătit pentru îngrijiri medicale”.

Un raport precedent al Amnesty International, publicat pe 13 iulie, menţiona 3.000 de victime în rândul angajaţilor în domeniul sănătăţii în întreaga lume. Situaţia se explică prin creşterea numărului de cazuri de infectări cu COVID-19 în mai multe ţări, precum şi printr-o disponibilitate mai mare a informaţiilor.

După Mexic se află Statele Unite (1.077 de decese), Marea Britanie (649), Brazilia (634), Rusia (631), India (573), Africa de Sud (240), Italia (188), Peru (183), Iran (164) şi Egipt (159), potrivit Amnesty.

„Toate cadrele medicale au dreptul să fie în siguranţă la locul de muncă, este scandalos că atât de mulţi oameni plătesc cel mai ridicat preţ”, a adăugat Cockburn.

În opinia sa, numărul declarat al victimelor în domeniul sănătăţii ar putea fi mai mic decât cel real în mai multe ţări, iar faptul că guvernul mexican dispune de o situaţie detaliată ar explica numărul mare declarat în această ţară în comparaţie cu alte state.

La nivel mondial, există 26,1 milioane de persoane infectate cu noul coronavirus şi peste 865.000 de decese provocate de COVID-19.

Sursa: www.digi24.ro

• 
  România la răscruce – Între urgența reformelor structurale și criza de încredere a cetățenilor
  Analizând spectrul larg al provocărilor cu care se confruntă România astăzi – de la datoria publică galopantă și sistemul inechitabil de pensii, până la criza locuințelor, exodul tinerilor și blocajele administrative – devine evident că țara se află într-un punct de inflexiune critic. Dincolo de cifrele macroeconomice sau de discursurile politice de conjunctură, numitorul comun …
• 
  Criza din sectorul construcțiilor: Eliminarea facilităților fiscale și riscul unui nou exod al forței de muncă calificate
  Sectorul construcțiilor, recunoscut în ultimii ani drept unul dintre motoarele principale ale creșterii economice din România, traversează o perioadă de turbulențe severe. După ce a beneficiat de un pachet de facilități fiscale care a ajutat la stabilizarea forței de muncă și la atragerea investițiilor, domeniul se confruntă acum cu eliminarea treptată a acestor beneficii, pe …
• 
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București. Instanța a dispus, de asemenea, începerea judecății pe fond în dosarul în care liderul AUR este acuzat de abuz în serviciu. Trimis în judecată de DNA în aprilie 2024, dosarul lui Dan Dungaciu a rămas aproape doi ani în procedura …
• 
  Bariere pe piața muncii pentru tineri: Impactul suprataxării contractelor part-time asupra studenților români
  Integrarea tinerilor pe piața muncii reprezintă un indicator crucial pentru sănătatea economică a oricărui stat european. În România, însă, studenții și tinerii aflați la început de drum se confruntă cu obstacole legislative și fiscale majore care le limitează drastic oportunitățile. Cea mai controversată măsură în acest sens a fost decizia Guvernului de a suprataxa contractele …
• 
  Deficitul democratic de la nivel local: Cum blochează alegerile într-un singur tur reînnoirea clasei politice
  Una dintre cele mai dezbătute teme privind calitatea democrației din România este legislația electorală, în special prevederea care reglementează alegerea primarilor și a președinților de consilii județene într-un singur tur de scrutin. Introdusă inițial ca o măsură de reducere a costurilor electorale, această regulă a devenit, în opinia experților în științe politice și a organizațiilor …