Cine este Odeta Nestor, supranumită ”doamna de fier” a pariurilor sportive. Este arestată pentru o mită de 100.000 de euro

Cine este Odeta Nestor. Supranumită „doamna de fier” a pariurilor, după ce a condus Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) timp de patru ani, Odeta Nestor este arestată preventiv pentru 30 de zile, după un flagrant cu o presupusă mită de 100.000 de euro.

Cine este Odeta Nestor, arestată pentru mită

Înainte de a intra în administrația publică, Odeta Nestor și-a construit o carieră solidă în zona financiară. Absolventă de studii economice și deținătoare a unui master în management financiar și bancar, ea și-a completat constant pregătirea prin specializări internaționale axate pe audit și managementul riscului.

Timp de mai bine de zece ani, a activat în sectorul privat ca Director Financiar (CFO) pentru companii mari din retail și divertisment, inclusiv pentru cazinouri de top din București. Această experiență directă în industrie i-a oferit o cunoaștere profundă a mecanismelor din spatele jocurilor de noroc, un avantaj care avea să o propulseze în funcții publice.

În anul 2013, Odeta Nestor a fost numită președinte al nou-înființatului Oficiu Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), poziție pe care a ocupat-o până în 2017. Această perioadă este considerată de specialiști drept momentul în care piața de gambling din România a fost complet transformată.

După plecarea de la ONJN în 2017, ea a continuat să activeze ca un consultant de renume internațional, participând ca speaker la mari evenimente globale de profil și preluând conducerea Asociației Organizatorilor de Sloturi și Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), organism menit să asigure dialogul dintre operatorii online și autorități.

Ce studii are Odeta Nestor și ce funcții a deținut

Într-un CV postat pe site-ul Fondului Român de Contragarantare- contragarantare.ro, Odete Nestor se prezintă astfel:

„Cu o experiență de peste 17 ani, Odeta Nestor este un bun profesionist în domeniul economic și al finanțelor. A absolvit Universitatea de Studii Economice București – Catedra de Finanțe și Bănci, promoția

1999. Absolvind un Master în Contabilitate, a devenit membru al CECAR, organism profesional european, acreditat în domeniul economic/financiar (CECAR).

În 2009, a absolvit Masterul în Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, urmat de un Masterat în Investigarea Fraudelor la Academia de Poliție „Al. I. Cuza” în 2012 și, de asemenea, tot în 2012, a absolvit un Master la Colegiul Național de Afaceri Interne.

A avut o poziție de conducere/management în cadrul Loteriei Naționale Române (Director Economic) și vreme de 9 ani a ocupat funcții de conducere ca Director Financiar in cadrul unor companii precumcum ar fi C & D Partner, Olympic Casino Bucharest, Regent Mondială și Monte Calm.

În fiecare poziție deținută înainte, doamna Odeta Nestor a fost responsabilă cu situația financiară și cu activitățile de planificare și bugetare și și-a îndeplinit cu succes toate obiectivele, obținând calificări excelente la fiecare evaluare a performanțelor”.

În prezent, Odeta Nestor este președinta Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță.

Odeta Nestor, arestată preventiv pentru mită / Detalii din dosar

Numele Odeta Cristinela Nestor a revenit puternic în atenția publicului, însă de această dată nu pentru succesele sale manageriale, ci în contextul uneia dintre cele mai răsunătoare anchete de corupție ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Având un parcurs intens, ea a evoluat de la statutul de expert în sectorul privat la cel de arhitect al reglementării jocurilor de noroc din România, pentru ca ulterior să devină un pion central într-un dosar penal de anvergură care îl vizează și pe edilul Ciprian Ciucu.

Odeta Nestor, președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în perioada 2013-2017, este socotită o apropiată a primarului Capitalei, de când acesta era primar al Sectorului 6.

Ea a arestată preventiv pentru 30 de zile și a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la luare de mită, dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Ciprian Ciucu este acuzat de DNA că a beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru alegerile pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora le-a eliberat, în schimb, autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București.

Este vorba despre două dosare. Potrivit procurorilor, cel de la care s-a pornit sunt vizați oameni de afaceri care au încercat să dea mită 100.000 de euro unor funcționari de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Ei au dat mită 50.000 de euro, iar în momentul în care au intenționat să dea tranșa a doua de bani au fost prinși în flagrant, în luna aprilie. Mita era dată cu scopul de a finaliza favorabil verificări care îi vizau, făcute de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. 

COMUNICATUL DNA

„La data de 17 iunie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile formulată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție față de inculpații:

– R.D.M., persoană fizică (cetățean bulgar), fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
– N.C.O., persoană fizică, fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Din probatoriul administrat până în prezent (într-un dosar înregistrat în cursul lunii august 2025), procurorii au reținut următoarea situație de fapt:

În perioada 21.11.2025 – 17.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis, prin trei acte materiale distincte, unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Totodată, la data de 24.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin intermediul colaboratorului autorizat în cauză, suma de 500 euro în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

De asemenea, în data de 03.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi determinat pe un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, să îi permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată.

În perioada 02.04.2026 – 06.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi înlesnit acceptarea, la data de 07.04.2026, de către un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, a promisiunii sumei totale de 100.000 euro făcută de inculpatul R.D.M., în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în scopul finalizării unor verificări inițiate de instituția mai-sus menționată într-o manieră care să nu permită, pe de o parte, dispunerea față de operatorul economic a vreuneia dintre sancțiunile complementare prevăzute de OUG nr. 77/2009, iar pe de altă parte, sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către reprezentanții operatorului economic și/sau alte persoane a unei fapte prevăzute de legea penală și a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în vederea demarării de investigații cu caracter financiar.

Referitor la promisiunea, cu titlul de mită, a folosului reprezentând suma de 100.000 de euro, s-a mai reținut că, în zilele de 08.04.2026 și 17.04.2026, inculpatul R.D.M. ar fi remis suma de 45.000 de euro, respectiv 5.000 de euro, iar, în data de 16.04.2026, diferența de 50.000 de euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Pe parcursul efectuării instrucției penale în cauza anterior menționată, au rezultat indicii temeinice privind comiterea unor alte fapte de corupție, astfel că a fost constituit la nivelul aceleiași secții un dosar penal distinct (înregistrat la începutul lunii decembrie 2025).

În această din urmă cauză, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile față de următorii inculpați:

1. • M.N.K.A. și M.M. (oameni de afaceri), începând cu data de 17 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
2. 
   • S.I. (om de afaceri), începând cu data de 17 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită;
3. • CIUCU CIPRIAN (la data faptelor primar al Sectorului 6 București), începând cu data de 18 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București, inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului CIUCU CIPRIAN, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București.

În același context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanți și contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele și funcționarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul CIUCU CIPRIAN.

Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul CIUCU CIPRIAN, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să informeze cu privire la schimbarea locuinței și să nu depășească limitele teritoriale stabilite prin ordonanțele procurorului, fără acordul prealabil al organului judiciar competent.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

De asemenea, inculpaților le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile formulate, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual necesar administrării probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019”.

Ce spunea Odete Nestor în Parlament despre banii colectați de stat din jocuri de noroc

În luna mai a acestui an, Odeta Nestor le-a spus senatorilor, într-o ședință a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, că banii colectați de statul român de la firmele de pariuri nu sunt cheltuiți pentru prevenție și informare și ajung să fie vărsați în bugetul public.

Pe ordinea de zi a comisiei senatoriale a intrat, marți, propunerea legislativă L239/2026 care prevede că din taxele plătite de firmele de pariuri pentru a putea funcționa în legalitate în România un procent de 1% să se direcţioneze ca venit la bugetul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.

Banii ar urma să fie colectați „într-un fond special destinat finanţării programelor de prevenire, tratament şi reintegrare socială pentru persoanele afectate de dependenţa de jocuri de noroc”.

La dezbaterea proiectului în comisie a participat Odeta Nestor, în prezent președintele Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), care a spus că organizatorii jocurilor de noroc nu se opun proiectului.

Ea a precizat că statul român are, însă, o problemă cu a cheltui fondurile deja existente pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc.

„Toate țările civilizate bineînțeles că distribuie fonduri din taxele încasate către zona de prevenție și către zona de informare a cetățenilor în privința jocurilor de noroc. Aș vrea doar să vă spun că acest fond există deja, în Ordonanța 77, la articolul 10. În acest fond, noi, operatorii, plătim fiecare câte 500.000 de euro anual. La un moment dat s-au colectat în cadrul acestui fond 70 de milioane de euro.

Vă spun și de ce, pentru că președinții și conducătorii instituției (ai Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, n.red.) nu și-au asumat cheltuirea acestor bani pentru că trebuia să se emită un ordin care să prevadă o procedură de cheltuire a acestor fonduri.

Bineînțeles că din necesitatea banilor la bugetul statului, Ministerul de Finanțe i-a alocat către bugetul statului la sfârșitul anului pentru că nu s-au cheltuit. S-a reconstituit acest fond și în acest moment înțeleg că se încearcă a se cheltui o parte din acești bani”, a spus Nestor.