Cenzură academică în Ministerul Educației: Daniel David a ascuns analiza care critica Legea lui Bolojan

Ministrul Educației, Daniel David, este acuzat de o acțiune fără precedent de cenzură instituțională. O analiză științifică realizată de Institutul de Științe ale Educației, care avertiza asupra riscurilor majore ale măsurilor impuse prin Legea lui Bolojan, a fost drastic modificată și aproape complet suprimată de minister. Pasaje-cheie și concluzii critice au fost eliminate, iar cercetătorii au fost substituiți de comunicate oficiale fabricate.

O gravă ingerință în libertatea academică zguduie Ministerul Educației, după ce site-ul Edupedu.ro a dezvăluit că ministrul Daniel David a blocat publicarea unei analize științifice ce critica dur măsurile incluse în Legea lui Bolojan. Documentul, redactat de specialiștii Institutului de Științe ale Educației (IȘE), a fost transmis ministerului pe 7 iulie 2025, dar în loc să fie publicat integral, a fost cenzurat masiv și înlocuit cu o versiune „cosmetică”, de doar două pagini, lipsită de orice critică reală.

Analiza originală, de 23 de pagini, răspundea solicitării presei legate de impactul noilor măsuri: creșterea normei didactice, comasarea școlilor, mărirea numărului de elevi în clase și reducerea burselor școlare. Toate acestea sunt măsuri promovate de Guvernul Bolojan, dar despre care specialiștii atrăgeau atenția că pot avea efecte negative majore asupra sistemului educațional.

Cenzură și manipulare sistematică

Printre fragmentele eliminate de minister se regăsesc concluzii importante:
• România riscă să depășească media europeană în ceea ce privește norma didactică, după majorarea cu două ore;
• Profesorii sunt deja supraîncărcați, iar timpul total de muncă, combinat cu birocratizarea excesivă, afectează grav calitatea actului educațional;
• Exemple din Franța și Germania arată că plata cu ora este reglementată eficient, spre deosebire de situația din România;
• Lista riscurilor educaționale include accentuarea stresului în rândul profesorilor, creșterea inechităților și reducerea accesului la educație de calitate;
• Toate cele cinci recomandări formulate de experți pentru diminuarea impactului negativ au fost complet eliminate.

Ministerul Educației a răspuns în numele IȘE la întrebările presei, denaturând faptele. De exemplu, la întrebarea privind implicarea IȘE în elaborarea Legii lui Bolojan, cercetătorii au declarat clar că nu au fost consultați: „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat”. În varianta transmisă de minister, formularea a fost schimbată complet, adăugând doar că „studii ale IȘE sunt adesea prezentate public”.

La întrebarea privind existența unor solicitări post-electorale pentru analize, cercetătorii au transmis că „nu au existat solicitări”. Și această precizare a fost ștearsă, înlocuită cu formularea vagă „nu a existat un raport oficial”.

Ministrul admite cenzura: „Nimeni nu poate cere asumare necritică”

Daniel David a recunoscut oficial intervenția. Într-un comunicat transmis la ora 12:00, a justificat blocarea analizei prin lipsa unei forme în limba engleză și nevoia unui proces de „peer-review”:
„Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează.”

Această justificare a fost considerată de experți o tentativă de evitare a responsabilității, întrucât analiza a fost realizată în mod oficial de cercetători ai unei instituții aflate chiar în subordinea ministerului și răspundea unei solicitări adresate în mod direct acestei instituții, nu ministrului.

Analiza completă, fapte ignorate de minister

Documentul original obținut de Edupedu.ro confirmă următoarele aspecte ignorate de comunicatul oficial:
• România va depăși standardele europene privind norma didactică;
• Comasarea școlilor, mărirea numărului de elevi la clasă și reducerea burselor vor accentua disparitățile în educație;
• Profesorii sunt deja suprasolicitați, iar extinderea normei va reduce calitatea educației;
• Plata orelor suplimentare este mult sub nivelul european, afectând atractivitatea meseriei de dascăl;
• Se impun măsuri de monitorizare și corectare urgente pentru a preveni colapsul calității educației.

Cazul de față nu este doar o dispută între un ministru și cercetători. Este un semnal de alarmă privind manipularea instituțională, cenzura și eliminarea expertizei din procesul decizional. Într-o perioadă în care România are nevoie de politici educaționale solide și bine fundamentate, Ministerul Educației pare să aleagă PR-ul politic în locul adevărului științific.

Gravitatea acestei situații nu poate fi minimalizată: este vorba despre discreditarea unei instituții de cercetare și suprimarea unui demers științific care ar fi trebuit să contribuie la o reformă educațională responsabilă, nu la cosmetizarea unor politici impuse fără consultare.