Cei cinci redactori şefi adjuncţi ai principalului cotidian economic rusesc, Vedomosti, au demisionat
Cei cinci redactori şefi adjuncţi ai principalului cotidian economic rus Vedomosti şi-au prezentat luni demisiile, după luni de dispute cu noul redactor şef, pe care îl acuză de cenzură, relatează AFP.
Cei cinci jurnalişti, dintre care unul este angajat al ziarului încă de la începuturile publicaţiei, din 1999, iar ceilalţi de peste 15 ani, „părăsesc ziarul pentru a protesta împotriva numirii lui Andrei Chmarov în funcţia de redactor-şef al publicaţiei”, a afirmat ziarul într-un articol publicat online.
Ziarul a fost cumpărat la sfârşitul lunii mai de către directorul unei agenţii de presă necunoscute numită FederalPress, Ivan Ieriomine.
Însă noul redactor-şef, Andrei Chmarov, a fost numit încă din luna martie, după ce fostul proprietar a anunţat că intenţionează să vândă publicaţia.
De atunci, jurnaliştii au denunţat creşterea cazurilor de cenzură, fie că a fost vorba despre un subiect privind menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin, fie un altul cu privire la scăderea popularităţii sale, potrivit unui sondaj al centrului Levada, sau chiar articole referitoare la gigantul petrolier Rosneft.
Redactorii afirmă că vânzarea ziarului este de fapt o preluare a controlului de către acest grup şi a şefului său Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui rus.
În mai, o anchetă realizată de Vedomosti, Meduza, Forbes Rusia şi The Bell a dezvăluit că Rosneft „controla” de facto acest cotidian economic şi a putut să aleagă noii săi şefi pentru că banca sa, RRDB (Banca Rusă de Dezvoltare Regională), deţinea datoria proprietarului de la acea vreme, Koudriavtsev.
„În ultimele luni, circa 10 din cei peste 90 de jurnalişti, inclusiv trei şefi de departamente, au părăsit Vedomosti” din cauza „reticenţei lor de a lucra” cu Chmarov, a spus ziarul.
În cei 20 de ani de la sosirea la putere a lui Vladimir Putin, toate canalele de televiziune naţionale private, precum şi numeroase posturi de radio şi ziare, au fost preluate de apropiaţi ai Kremlinului sau au dispărut, notează AFP
Sursa: www.agerpres.ro
- Primarul din Slatina cere Consiliului Local 100.000 lei pentru flori şi mărţişoare de 1 şi 8 martie
Primarul municipiului Slatina, Mario De Mezzo, a iniţiat un proiect de hotărâre, aflat pe agenda şedinţei de consiliu local de la finalul lunii ianuarie, pentru oferirea a 3.000 de mărţişoare şi a tot atâtea flori, pe 1 şi 8 martie, doamnelor şi domnişoarelor din oraş, în cadrul evenimentului „Zilele Primăverii”. Pentru organizarea evenimentului, municipalitatea a … - Cine sunt militarii americani care vin în România și de ce SUA trimit tancuri Abrams în țara noastră, după anunțul de anul trecut că își diminuează prezența forțelor în Europa
Anunțul șefului Armatei că în România va fi dislocat un detașament de militari americani cu tancuri Abrams nu înseamnă că Statele Unite își vor spori prezența militară în țara noastră, după ce în toamna anului trecut Pentagonul a decis să își diminueze trupele pe flancul estic al NATO. Trupele americane care vin în țară fac parte din prezența … - România – 8.000 MW vs Polonia – peste 30.000 MW, obținuți mai ales în termocentrale alimentate cu cărbune
Polonia a ajuns la o producție record de energie electrică, de peste 30.000 MW, obținută mai ales în termocentrale alimentate cu cărbune. Este un nou record de producție de energie electrică, pentru prima dată în istorie fiind depășit pragul de 30.000 MW. (Economica) Ministrul energiei, Miłosz Motyka, a declarat că recordul de producție arată că … - Cu George Simion la conducerea AUR, PSD și PNL vor guverna încă 10 ani România
Dacă Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan ar fi trebuit să inventeze opozantul ideal, probabil că nu ar fi reușit să creeze un personaj mai convenabil decât George Simion. Deși liderul AUR pozează în inamicul numărul unu al sistemului, realitatea politică rece arată contrariul: prin incompetență, agresivitate și circul perpetuu pe care îl întreține, George Simion … - Puterea banilor trimiși acasă de românii din diaspora. Cum ne-au ajutat cele 60 de miliarde de euro
Conform BNR, românii din diaspora au trimis în țară, în ultimii 12 ani, peste 60 de miliarde de euro. Suma este uriașă și este aproape la fel de mare ca banii pe care i-am primit de la Uniunea Europeană de când am aderat în 2007 până în prezent. Dacă ne uităm la investițiile străine, banii …
