Cei cinci redactori şefi adjuncţi ai principalului cotidian economic rusesc, Vedomosti, au demisionat

Cei cinci redactori şefi adjuncţi ai principalului cotidian economic rus Vedomosti şi-au prezentat luni demisiile, după luni de dispute cu noul redactor şef, pe care îl acuză de cenzură, relatează AFP.
Cei cinci jurnalişti, dintre care unul este angajat al ziarului încă de la începuturile publicaţiei, din 1999, iar ceilalţi de peste 15 ani, „părăsesc ziarul pentru a protesta împotriva numirii lui Andrei Chmarov în funcţia de redactor-şef al publicaţiei”, a afirmat ziarul într-un articol publicat online.
Ziarul a fost cumpărat la sfârşitul lunii mai de către directorul unei agenţii de presă necunoscute numită FederalPress, Ivan Ieriomine.
Însă noul redactor-şef, Andrei Chmarov, a fost numit încă din luna martie, după ce fostul proprietar a anunţat că intenţionează să vândă publicaţia.
De atunci, jurnaliştii au denunţat creşterea cazurilor de cenzură, fie că a fost vorba despre un subiect privind menţinerea la putere a preşedintelui Vladimir Putin, fie un altul cu privire la scăderea popularităţii sale, potrivit unui sondaj al centrului Levada, sau chiar articole referitoare la gigantul petrolier Rosneft.
Redactorii afirmă că vânzarea ziarului este de fapt o preluare a controlului de către acest grup şi a şefului său Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui rus.
În mai, o anchetă realizată de Vedomosti, Meduza, Forbes Rusia şi The Bell a dezvăluit că Rosneft „controla” de facto acest cotidian economic şi a putut să aleagă noii săi şefi pentru că banca sa, RRDB (Banca Rusă de Dezvoltare Regională), deţinea datoria proprietarului de la acea vreme, Koudriavtsev.
„În ultimele luni, circa 10 din cei peste 90 de jurnalişti, inclusiv trei şefi de departamente, au părăsit Vedomosti” din cauza „reticenţei lor de a lucra” cu Chmarov, a spus ziarul.
În cei 20 de ani de la sosirea la putere a lui Vladimir Putin, toate canalele de televiziune naţionale private, precum şi numeroase posturi de radio şi ziare, au fost preluate de apropiaţi ai Kremlinului sau au dispărut, notează AFP
Sursa: www.agerpres.ro
- Fritz vrea alegeri anticipate. USR nu va vota un Guvern din care face parte PSD
În ciuda faptului că președintele Nicușor Dan a anunțat în repetate rânduri că nu are de gând să dizolve Parlamentul și nu va convoca alegerile anticipate, liderul USR Dominic Fritz insistă pentru organizarea de alegeri anticipate. El arată că USR nu va vota pentru niciun fel de Guvern care are legătură cu PSD și astfel … - Eșec total: Guvernul propus de Siegfried Mureșan a picat
Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de învestitură în Parlament. S-au exprimat în jur de 190 de voturi, iar minimul necesar era de 233 de voturi. În mod practic și dacă toți parlamentarii au votat ”pentru”, nu se poate ca Guvernul să fi trecut. Guvernul Veștea a obținut 189 de voturi, la … - Sofia: Parlamentul bulgar a adoptat o lege istoric pentru protejarea jurnaliștilor și activiștilor de procesele de intimidare
Parlamentul bulgar a adoptat definitiv miercuri o reformă menită să îi protejeze mai bine pe jurnalişti, pe activişti şi pe alţi participanţi la dezbaterea publică împotriva proceselor de intimidare (SLAPP în limba engleză), transmite AFP, potrivit Agerpres. Aceste procese constau în iniţierea de acţiuni în justiţie, adesea pentru defăimare sau atingeri aduse reputaţiei nu atât … - Ministrul Miri Regev cere interzicerea totală a zborurilor „flydubai” către Israel după un incident grav la bord
Ministrul israelian al Transporturilor, Miri Regev, solicită suspendarea tuturor zborurilor companiei flydubai către Israel în urma incidentului petrecut în această dimineață la bordul unei aeronave care zbura de la Dubai la Tel Aviv, potrivit relatărilor din presa israeliană. e asemenea, Regev ar fi cerut Autorității pentru Aviație Civilă să investigheze dacă Emiratele Arabe Unite au … - Nicușor Dan bagă partidele în corzi: „Sunt șanse bune să cedeze și să facă un acord!”
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat miercuri, la Praga, că situaţia politică de la Bucureşti a fost abordată în discuţiile cu omologul său ceh, Petr Pavel, şeful statului susţinând că presiunea publică pentru încheierea crizei ar putea determina partidele să ajungă la un acord. Declaraţiile vin chiar în ziua în care Parlamentul este chemat să voteze …




