CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională
CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.
În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.
Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.
Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.
Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.
Sursa: www.mediafax.ro
- Sistemul a dat la export 6 milioane de români. Am fost marfa lor
În ultimele trei decenii, 6 milioane de români au fost alungați din țară. Nu de război, nu de foamete, ci de un sistem politic corupt, incompetent și cinic. România a fost tratată ca o colonie, iar cetățenii ei – ca o marfă de export. Mână de lucru ieftină, pregătită aici, pentru a munci pe plantațiile … - Creșterea de taxe va alunga turiștii străini: vom avea prețuri prea mari. E un plan împotriva României
Guvernul pregătește noi creșteri de taxe în domeniul turismului, lovind direct una dintre puținele industrii care încă mai aduce bani în țară. Majorarea TVA, scumpirea utilităților și costurile administrative tot mai mari vor face ca România să devină o destinație prea scumpă pentru turiștii străini. Practic, ne sabotăm singuri.Turismul înseamnă valută adusă în țară, bani … - Proprietarii de restaurante vor plăti taxe mai mari. Crește TVA, răzbunarea lui Nicușor
După ce a promis în campanie că nu va crește taxele, Nicușor Dan lovește acum direct în antreprenorii din HoReCa. TVA-ul pentru restaurante va fi majorat, iar costurile suportate de proprietarii de localuri vor exploda. Este o măsură care pare mai degrabă o răzbunare decât o politică economică. Restaurantele abia își revin după pandemie, inflație … - Vor să bage 3 lei taxă pe fiecare operațiune bancară. Jaful digital legalizat
După ce au mărit TVA, accizele și impozitele pe muncă, guvernanții pregătesc o nouă lovitură pentru români: o taxă de 3 lei pentru fiecare operațiune bancară. Fie că plătești o factură, trimiți bani copilului sau îți achiți rata la bancă, statul vrea să încaseze un comision. Sub pretextul digitalizării, se pregătește un jaf legalizat. Această … - Planul lui Nicușor este să pună un tehnocrat de la REPER? Cioloș – premierul din umbră
După ce a câștigat alegerile promițând onestitate și reformă, Nicușor Dan își arată adevăratul plan: să pună un tehnocrat din zona REPER în fruntea Guvernului. Iar numele care circulă tot mai des este Dacian Cioloș – premierul eșuat, reciclat de fiecare dată când sistemul are nevoie de un executant disciplinat. Cioloș, omul fără partid și …
