Piedici pentru acordul bugetar în Parlamentul European

Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.

„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.

Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.

Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.

Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.

Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.

Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.

Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.

„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.

Sursa: www.cotidianul.ro

• 
  Haos și dezastru în urma turcilor pe autostrada A7
  La mai puțin de opt luni de la deschiderea circulației pe lotul 3 Pietroasele – Buzău al Autostrăzii Moldovei A7, imaginile de pe teren arată o autostradă care se dezintegrează bucată cu bucată. Panouri de semnalizare căzute în lanurile de grâu de pe marginea drumului, indicatoare de direcție rupte și atârnând de portaluri, fundații de …
• 
  Eforie, orașul administrat pe hârtii care nu se potrivesc cu realitatea. Terenuri cu acte nefinalizate, bani neîncasați și evidențe contabile denaturate sub administrația Robert Nicolae Șerban
  În timp ce administrația condusă de primarul Robert Nicolae Șerban vorbește despre dezvoltare, investiții și modernizare, în spatele comunicatelor oficiale se conturează imaginea unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra unor aspecte esențiale ale gestionării banului public și patrimoniului local. Documentele oficiale arată o serie de probleme care ridică întrebări serioase despre modul …
• 
  Virusul pestei micilor rumegătoare, activ în Mureș: Un fermier a vândut lână dintr-o fermă aflată sub interdicție
  Comitetul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Mureş a fost convocat, miercuri, pentru a stabili atribuţiile fiecărei instituţii în gestionarea epizootiilor, în contextul în care judeţul se confruntă cu evoluţia virusului activ al pestei micilor rumegătoare (PMR) şi cu confirmarea unui nou focar în judeţul Braşov, prin contact direct cu cel din localitatea Viişoara. Directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi …
• 
  „Am ales să respect legea”. Reacția șefei ANPDPD după ce a fost revocată în urma anchetei DIICOT din Bihor: „Dacă îl informam pe ministru, comiteam o infracțiune”
  Președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, a anunțat miercuri că ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, urmează să o elibereze din funcție. Potrivit acesteia, decizia are legătură cu lipsa unei informări prealabile privind operațiunea DIICOT desfășurată în 30 iunie în centrele pentru persoane cu dizabilități din județul Bihor. Alexandra Zară: „Ministrul Pîslaru mi-a comunicat că …
• 
  Procurorii DIICOT au refuzat să-i dea ministrului interimar al Muncii Dragoș Pîslaru detalii despre persoanele ”extrase” din azilele lui Pașca pe motiv că sunt secrete și l-au acuzat de ”ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”
  Procurorii DIICOT au refuzat să-i dea ministrului interimar al Muncii Dragoș Pîslaru (PNL) detalii despre persoanele ”extrase” din azilele lui Pașca pe motiv că actele din ancheta penală sunt confidențială și l-au acuzat de ”ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”. Ministrul Pîslaru ceruse DIICOT, printr-o adresă oficială, ”comunicarea documentelor, actelor administrative, deciziilor …