Parlamentul European a cerut, într-o rezoluţie adoptată joi după-amiază, îmbunăţirea acordului Consiliului European privind bugetul UE şi Fondul de relansare post-pandemie, insistând asupra unor suplimentări bugetare şi asupra introducerii unor condiţii stricte privind statul de drept.
„Fondul de relansare constituie o decizie istorică, dar priorităţi pe termen lung ale UE precum Acordul ecologic şi Agenda digitală sunt expuse riscurilor”, anunţă Parlamentul European.
Rezoluţia pe tema concluziilor summitului UE din perioada 17-21 iulie a fost aprobată de Parlamentul UE cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă şi 67 de abţineri.
Eurodeputaţii au criticat reducerea unor fonduri pentru programe destinate viitorului, avertizând că acest lucru „va submina bazele unei relansări sustenabile şi rezistente”.
Parlamentul UE avertizează că nu va aproba acordul bugetar în forma actuală. Europarlamentarii au insistat pentru stabilirea unor condiţii stricte în privinţa respectării principiilor statului de drept. Parlamentul UE „regretă profund” că membrii Consiliului European au slăbit semnificativ eforturile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European de susţinere a valorilor statului de drept.
Parlamentul European vrea îmbunătăţirea acordului Consiliului European pe tema bugetului multianual şi a Fondului de relansare economică, a declarat miercuri David Sassoli, preşedintele Legislativului UE, insistând să fie suplimentate unele fonduri şi să fie impuse condiţii stricte privind statul de drept. „Există o propunere pe masă, dar am vrea îmbunătăţirea acesteia, în primul rând prin a încerca să oferim unele răspunsuri la reducerile pe care le considerăm nejustificate. Nu putem reduce bugetul pentru cercetare ştiinţifică, pentru tineri şi pentru programul Erasmus, nu se poate”, a declarat David Sassoli, citat de agenţia de presă Reuters.
Referindu-se la generalizarea formulării din acordul bugetar privind condiţionarea alocării fondurilor de respectarea normelor statului de drept, Sassoli a precizat: „Nu suntem mulţumiţi doar să fie menţionate principiile”.
Votul final al Parlamentului UE pe tema bugetului multianual şi a Fondului UE de relansare este aşteptat peste câteva luni, a precizat David Sassoli.
Liderii ţărilor Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au ajuns, marţi, la un acord asupra bugetului destinat perioadei 2021-2027 şi asupra Fondului UE de relansare economică post-pandemie. Liderii europeni au aprobat un buget multianual în valoare de 1.074 de miliarde de euro. În plus, a fost aprobat Fondul UE de relansare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro, format din subvenţii nerambursabile de 390 de miliarde de euro şi din credite de 360 de miliarde de euro.
Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. Dar, pe fondul opoziţiei vehemente exercitate de Ungaria şi Polonia, formularea referitoare la condiţionalităţi a fost generalizată. „Consiliul European subliniază importanţa protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Consiliul European subliniază importanţa respectării normelor statului de drept. În acest context, va fi introdus un regim de condiţionare pentru protejarea bugetului şi a Fondului de relansare Viitoarea Generaţie UE. În acest context, în cazul încălcărilor, Comisia Europeană va propune măsuri care vor fi adoptate de Consiliul UE prin majoritate calificată”, prevede acordul liderilor UE.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că flexibilizarea condiţiilor este o victorie a sa, potrivit site-ului german Tagesschau.de. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, consideră drept un succes „toată arhitectura de monitorizare. Multe ţări vest-europene ceruseră un instrument mai eficient de sancţionare a statelor care încalcă valorile fundamentale ale UE.
„Elementele centrale a ceea ce se propunea iniţial sunt încă acolo”, a avertizat, la rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a confirmat ideea: „În concluziile adoptate, ne angajăm să acceptăm şi să protejăm principiile statului de drept”.
Sursa: www.cotidianul.ro
- Elena Lasconi, la DIICOT în scandalul fotografiilor
Elena Lasconi și Victor Ponta, foști candidați la alegerile prezidențiale din 2025, au vorbit pentru Cotidianul despre scandalul fotografiilor privind presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea (fost prim-adjunct al SRI), care este anchetat de DIICOT. Lasconi spune că a fost și ea prezentă la DIICOT vineri, 3 aprilie, și susține că … - Minoră de 13 ani, dispărută din București. Poliția cere ajutorul populațieiO fată în vârstă de 13 ani, din București, este căutată de autorități după ce a dispărut fără urmă. Este vorba despre Daria Yasmina Ștefania Burlacu, care locuia în Sectorul 3 al Capitalei. Potrivit informațiilor disponibile, minora a fost văzută ultima dată în Sectorul 6, iar de atunci nu se mai știe nimic despre ea. …
- Rusia dansează cazacioc pe ritm de csárdás. Cât de tare se aude muzica de la Kremlin?de Ciprian Demeter Viktor Orbán, Ungaria și capcana geopolitică a FSB Am parcurs, în episoadele anterioare, arhitectura ideologică a influenței rusești și mecanismele prin care FSB operează în Europa, relevând o strategie complexă de război hibrid, în care Aleksandr Dughin oferă o parte a partiturii. Acum, privirea noastră se îndreaptă către centrul Europei, unde pulsul acestei …
- Târgul de Paște din Craiova s-a deschis duminică seara: cel mai așteptat moment a fost spectacolul de holograme proiectate pe lacTârgul de Paște din Craiova, din Parcul Nicolae Romanescu, s-a deschis oficial duminică. Mii de craioveni dar și foarte mulți turiști din țară și străinătate au urmărit concertul organizat pe scena din parc. Cel mai așteptat moment al serii a fost, însă, spectacolul de holograme proiectate pe lac. Târgul de Paște, una dintre cele mai …
- Masa de Paște va fi mai săracă. 75% dintre români nu se descurcă cu cheltuielileRomânii planifică să facă mult mai puține cumpărături de Paște, comparativ cu Crăciunul sau Black Friday. Majoritatea alocă doar câteva zeci sau sute de lei în plus față de bugetul normal al unei luni. Doar doi din 10 români fac mai multe cumpărături în perioada Paștelui decât de obicei, arată Barometrul Sezoanelor Financiare, realizat de …
