Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei, a anunțat marți Curtea de Conturi.
Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei).
Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență. La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).
Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență a fost înaintat Parlamentului. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală.
Documentul își propune să prezinte forului legislativ, cetățenilor și altor factori interesați modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență, constatările Curții de Conturi, precum și concluziile și propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020.
La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență.
Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile.
Veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.
Documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.
Sursa: www.euractiv.ro
- Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În … - Ion Sterian, mafiotul de la Transgaz
În România începutului de 2026, unde cetățenii sunt îndemnați să accepte taxe mai mari, ajustări fiscale și „disciplină bugetară”, există un colț de stat care pare să funcționeze după alte reguli: Transgaz, operatorul național de transport al gazelor și un monopol natural în infrastructura energetică. În centrul acestui sistem se află directorul general, Ion Sterian, … - Putinismul și Trumpismul, două curente autoritare reciclate la București: „populiștii de carton” atacă UE, dar trăiesc din frica pe care o fabrică
O nouă rețetă de manipulare: „patriotism” din platou, simpatie pentru Moscova și admirație pentru MAGA, livrate ca spectacol pentru electorat.În timp ce România are nevoie de soluții reale pentru economie, infrastructură și siguranță, tot mai mult spațiu public este confiscat de un tip de populism agresiv, construit pe două modele toxice: putinismul (autoritarism, cultul liderului, … - Românii trebuie să se uite cât mai mult la Bruxelles și să ignore complet SUA și Rusia. Viitorul României este în UE
Primele zile ale anului 2026 vin cu un adevăr incomod pe care România îl evită de prea mult timp: în timp ce Bucureștiul oscilează, sperând să „joace” pe mai multe fronturi geopolitice, lumea se restructurează brutal. Iar în această restructurare, SUA și Rusia apar tot mai des, pentru tot mai mulți observatori, drept actori care … - România care strânge cureaua: cum se vede realitatea din bonurile de casă
Există multe moduri de a măsura teama, prudența sau așteptarea unei societăți. Unele se văd cu ocazia alegerilor electorale, altele în economii, dar cel mai sincer dintre toate se vede într-un loc banal: în coșul de cumpărături. Pentru că exact acolo, între conservele rămase pe raft, între hainele puse la loc și între carburantul cumpărat …
