Situație complicată la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, unde un proiect de investiții finanțat prin PNRR a fost blocat după ce constructorul a părăsit șantierul, deși lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 80%.
Principala cauză o reprezintă facturile neachitate de stat, în valoare de circa 150 de milioane de lei. În paralel, proiectul a fost afectat și de o creștere semnificativă a costurilor totale, devizul general ajungând să fie de aproape trei ori mai mare decât estimarea inițială.
Ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a explicat că blocajul are la bază probleme administrative și lipsa actualizării la timp a indicatorilor tehnico-economici. Aceste necorelări au apărut pe fondul modificărilor din proiect, inclusiv al introducerii unor dotări și lucrări suplimentare necesare, care au dus la majorarea semnificativă a costurilor.
Astfel, valoarea inițială a proiectului, de aproximativ 168 de milioane de lei, a crescut până la circa 640 de milioane de lei, ceea ce a generat o diferență majoră între documentele oficiale și realitatea din teren. În lipsa unei actualizări aprobate, Ministerul Sănătății nu a putut efectua plățile către constructor, chiar dacă existau fonduri disponibile.
Ministrul a recunoscut că înțelegerea completă a situației a necesitat câteva săptămâni de analiză, subliniind totodată presiunea mare asupra echipei ministeriale, în condițiile unui număr redus de specialiști care gestionează proiectele de infrastructură medicală finanțate prin PNRR.
În prezent, ministerul a declanșat o procedură de urgență pentru deblocarea situației, având în vedere termenul limită apropiat pentru finalizarea proiectului. A fost pus în transparență un proiect de hotărâre de guvern care vizează actualizarea indicatorilor financiari, urmând ca acesta să fie aprobat în perioada imediat următoare.
Autoritățile speră că, după adoptarea actului normativ, lucrările vor fi reluate, iar constructorul va reveni pe șantier, astfel încât investiția să poată fi finalizată. Ministrul a subliniat că preferă o comunicare directă a problemelor, în locul unor mesaje optimiste fără acoperire în realitate.
