Bilanțul termic al Capitalei în 2026: Zilele fără apă caldă s-au înmulțit, în timp ce lucrările de modernizare s-au dublat

Locuitorii Bucureștiului au avut parte de un calvar prelungit în acest an în ceea ce privește alimentarea cu apă caldă, statisticile arătând o creștere a zilelor de întrerupere în 2026 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Paradoxul reducerii avariilor este însă, în mare măsură, unul de suprafață: un punct termic scos din funcțiune pentru lucrări nu mai poate fi înregistrat simultan și la capitolul avarii în aceeași zi. În plus, monitorizarea realizată prin capturile zilnice ale platformei Termoenergetica a fost redusă în acest an de la 17 la 15 pe zi, ceea ce face ca opririle de scurtă durată să fie mai greu de contorizat.

Conform analizei de specialitate, în perioada analizată, numărul total de zile-bloc afectate de avarii a scăzut de la 175.701 în 2025 la 127.389 în 2026. În schimb, tablourile statistice arată o explozie a zilelor-bloc oprite pentru lucrări de modernizare, care au urcat spectaculos de la 61.270 la 131.640.

Durată uriașă pentru șantierele de rețea: O oprire din zece depășește 15 zile

Durata întreruperilor variază drastic în funcție de natura intervenției. În cazul unei avarii clasice (o conductă spartă), durata medie a sistării a fost de nouă ore în 2026. Pe de altă parte, atunci când un punct termic este oprit pentru lucrări de modernizare, media ajunge la 4,3 zile (față de doar 1,7 zile înregistrate în 2022), iar una din zece intervenții de acest tip depășește pragul de 15 zile.

Autorul analizei oferă două exemple elocvente pentru amploarea șantierelor:

• O singură lucrare pe Lotul 4 (Progresu–Berceni), derulată între 20 iulie și 5 august 2026, a lăsat fără apă caldă 96 de puncte termice și 1.346 de blocuri timp de 16,4 zile.
• Simultan, o intervenție pe Magistrala II Sud a scos din funcțiune 62 de puncte termice și 753 de blocuri timp de 18 zile.

În total, 573 dintre cele 893 de puncte termice care au înregistrat opriri în 2026 au fost închise cel puțin o dată pentru lucrări majore.

Reduc țevele noi numărul avariilor? O întrebare încă fără răspuns statistic cert

Efectul montării noilor conducte asupra scăderii numărului de avarii este dificil de cuantificat pe termen scurt, majoritatea tronsoanelor fiind puse în funcțiune prea recent pentru un bilanț solid, explică realizatorul analizei, Marius Comper.

Totuși, studiind un eșantion de 58 de puncte termice unde lucrările s-au finalizat până la jumătatea anului 2025 – lăsând astfel un an întreg de monitorizare post-șantier –, s-a constatat că zilele cu avarii pe rețeaua primară au scăzut cu 48% (de la 1.559 la 803). La punctele similare aflate încă pe lista de așteptare pentru modernizare, scăderea a fost de 14%.

Diferența devine însă irelevantă atunci când tronsoanele modernizate sunt comparate cu cele care nu au trecut niciodată prin șantiere, acestea din urmă reducându-și deja avariile în mod natural. Mai mult, pe rețeaua secundară – cea dintre punctele termice și blocuri –, zonele proaspăt trecute prin șantier au înregistrat chiar mai multe zile cu avarii.

Concluzia analizei arată că datele disponibile în prezent nu pot dovedi cu certitudine eficiența noilor conducte în reducerea avariilor, o concluzie definitivă urmând să poată fi trasă abia după ce tronsoanele finalizate în 2026 vor aduna un an întreg de funcționare continuă.