Barometrul Construcțiilor 2026: 63,9% dintre firme indică statul și clasa politică drept responsabili pentru criza energetică
Antreprenorii din construcții transmit un semnal dur către autorități. Aproape două treimi dintre firmele participante la Barometrul Construcțiilor 2026 consideră că principala responsabilitate pentru criza energetică din România se află în zona Guvernului, a instituțiilor statului și a clasei politice.
Datele provin din Barometrul Construcțiilor 2026, realizat în septembrie de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP), cercetare care a urmărit percepțiile antreprenorilor asupra situației economice, fiscalității, forței de muncă, investițiilor și riscurilor cu care se confruntă firmele.
La întrebarea deschisă „Cine considerați că este principalul responsabil pentru criza energetică din România?”, 43,5% dintre respondenți au indicat Guvernul, statul sau diferite autorități și instituții publice, iar alte 20,4% au indicat clasa politică, politicienii sau partidele.
Împreună, cele două categorii reprezintă 63,9% dintre firmele participante la cercetare.
Antreprenorii arată în primul rând spre București, nu spre exterior
Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât explicațiile care plasează cauza principală în exteriorul României apar mult mai rar.
Doar 4,6% dintre respondenți au indicat Uniunea Europeană, contextul geopolitic sau alți factori internaționali drept principala cauză, iar 2,8% au făcut referire la factori naturali, precum seceta sau lipsa precipitațiilor.
17,6% dintre participanți nu au identificat un responsabil sau nu au oferit un răspuns suficient de clar pentru a putea fi încadrat.
Răspunsurile trebuie privite ca percepții ale antreprenorilor, nu ca o stabilire juridică sau tehnică a responsabilității pentru situația sistemului energetic. Ele spun însă foarte mult despre relația dintre economia reală și instituțiile statului.
Pentru o mare parte dintre firmele intervievate, problema energiei nu este percepută ca un fenomen inevitabil produs exclusiv de războaie, piețe internaționale sau decizii europene, ci ca una asupra căreia politicile publice interne ar fi trebuit să aibă o influență mai mare.
Energia nu este o problemă abstractă pentru firme
Pentru o companie din construcții, energia ajunge în aproape fiecare componentă a costului final.
Producerea cimentului, oțelului, cărămizilor, sticlei sau materialelor termoizolante presupune consumuri importante de energie. Transportul materialelor depinde de combustibili, utilajele consumă energie, iar creșterile de cost se transmit în lanț până la prețul final al construcției.
În acest context, instabilitatea prețurilor la energie nu afectează numai facturile unei companii, ci și capacitatea acesteia de a estima corect valoarea unui contract care poate dura luni sau chiar ani.
Iar Barometrul arată că presiunile sunt deja multiple. 55,6% dintre firme spun că situația lor este mai rea decât în urmă cu șase luni, iar creșterea costurilor se regăsește printre dificultățile menționate de antreprenori.
Energia se suprapune peste fiscalitate, lipsa personalului calificat, întârzierile la încasări și diminuarea volumului de lucrări.
Problema devine una de încredere în instituții
Cifra de 63,9% poate fi citită și dintr-o perspectivă mai largă. Atunci când aproape două treimi dintre antreprenorii chestionați indică statul, Guvernul, autoritățile sau clasa politică, apare o problemă de încredere în capacitatea instituțiilor de a administra domenii strategice pe termen lung.
Energia presupune investiții care se planifică pe decenii: capacități de producție, rețele, stocare, interconectări și surse noi. Pentru economie, predictibilitatea unei asemenea infrastructuri este esențială.
O firmă poate suporta temporar un preț ridicat. Mult mai dificil este să funcționeze într-un mediu în care nu poate anticipa nivelul costurilor, taxelor și reglementărilor.
Pentru mediul privat, predictibilitatea devine astfel la fel de importantă precum prețul efectiv al energiei.
Barometrul indică o nemulțumire mai largă
Răspunsurile privind energia nu apar izolat. În aceeași cercetare, 22,2% dintre firme au indicat instabilitatea economică, politică și legislativă drept principal risc pentru companie în următorii doi ani, la egalitate cu lipsa lucrărilor și contractelor.
Aproape 44% dintre firme spun că majorările de taxe le-au determinat deja să reducă personalul, iar 41,7% estimează că vor avea mai puțini angajați în următorii doi ani.
Imaginea care se conturează este aceea a unui sector în care antreprenorii continuă să creadă în propriile companii, dar au o încredere mult mai redusă în stabilitatea mediului în care acestea trebuie să funcționeze.
Barometrul Construcțiilor 2026, realizat de Institutul pentru Politici Economice și Publice, analizează răspunsurile a 108 companii distincte care au completat integral chestionarul, după eliminarea înregistrărilor tehnice duplicate.
