Avocatul Poporului: În peste 94% din localități este încălcat dreptul elevilor la burse școlare
Avocatul Poporului a lansat joi Raportul privind acordarea burselor pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020, în care se arată că în 94,34% din localități elevilor le este încălcat acest drept.
Obiectul raportului a fost reprezentat de situația respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România în anul școlar 2019-2020, având la bază date din 3.182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi, obținute cu sprijinul celor 42 de instituții ale prefectului.
Rezultatele cercetării realizate arată faptul că: din 3.182 de autorități publice locale, doar 180 (5,66%) acordă integral burse școlare pentru elevi, cu respectarea cadrului legal în vigoare; doar un număr de 1.043 de localități (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară; dintre cele patru tipuri de burse școlare, bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3.182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%).
Pentru a remedia problema, au fost formulate următoarele propuneri și recomandări:
1. Autoritățile publice locale care nu acordă burse școlare să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului și numărului burselor școlare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011;
2. Autoritățile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor școlare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local;
3. Inspectoratele școlare județene să solicite autorităților publice locale respectarea obligației legale de a acorda burse școlare, precum și să monitorizeze gradul de acordare a burselor școlare la nivel județean;
4. Prefecții, în virtutea rolului de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, să monitorizeze respectarea de către autoritățile publice locale a obligației de a acorda burse școlare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale;
5. Ministerul Educației și Cercetării să solicite inspectoratelor școlare județene monitorizarea situației respectării obligației unităților administrativ-teritoriale de a acorda burse școlare și pe baza datelor obținute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse școlare al elevilor;
6. Guvernul să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor școlare, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) – bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) – bursa de performanță; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) – bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) – bursa de ajutor social;
7. Guvernul, în vederea respectării principiului autonomiei locale, să aloce din bugetul de stat fondurile necesare în vederea asigurării plății burselor școlare la cuantumurile minime mai sus menționate prin finanțarea complementară, conform art. 105 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Sursa: www.agerpres.ro
- Marius Lulea: Ca în 1940, fiecare ocupant a luat câte ceva: unul pădurile, petrolul, altul cerealele, unii apa, alții energia
În 1940, România era sfâșiată sub ochii unei conduceri slabe, care nu s-a opus și nu a avertizat poporul. Fiecare putere străină și-a luat partea: rușii au luat Basarabia, ungurii Ardealul, bulgarii Cadrilaterul. Astăzi, scenariul se repetă, dar în tăcere, fără granițe redesenate , doar cu semnături, datorii și contracte păguboase. Suntem, de fapt, mai … - Românii cer întâi să se taie pensiile speciale și din numărul de parlamentari, apoi să se ceară de la popor sacrificii!
Guvernanții vorbesc despre austeritate, cer românilor „solidaritate” și sacrificii, dar refuză cu încăpățânare să taie din privilegiile clasei politice. În loc să înceapă cu pensiile speciale, cu cele cinci funcții de vicepremier, cu armata de parlamentari inutili, puterea lovește direct în elevi, profesori, medici, militari și salariații din mediul privat. Românii s-au săturat să audă … - România are de două ori mai mulți parlamentari decât Olanda. Și infinit mai puțină rușine.
România a reușit performanța să aibă peste 460 de parlamentari, în timp ce Olanda se descurcă excelent cu doar 225. Două țări europene, două lumi paralele: una umflată de politruci, alta condusă de oameni responsabili. Diferența? La noi, fiecare partid trebuie să-și plaseze pilele. Funcțiile sunt trofee, nu instrumente de guvernare. În timp ce olandezii … - Grupul AUR din PE a strâns semnături pentru moțiune împotriva Ursulei. Ce înseamnă acest lucru
Pentru prima dată după multe legislaturi de obediență generală, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene prinde contur la Bruxelles. Grupul AUR, prin europarlamentarii săi, a strâns peste 10% din semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii împotriva Ursulei von der Leyen. Nu e doar un gest simbolic, ci o lovitură politică la temelie , un act … - Dacă puneau taxă pe hoție, se echilibra bugetul imediat
Guvernul tot caută soluții miraculoase să astupe găurile bugetare. Taie de la profesori, de la elevi, de la pensionari, inventează taxe noi, dublează TVA-ul, dar uite o idee simplă pe care au ratat-o: să introducă o taxă pe hoție. Nu mare, ceva simbolic , un procent din șpaga încasată sau din contractul umflat cu statul. …
