Politică

Avocatul Piperea: Plafonarea plăţilor cash, o măsură de sorginte totalitară, avea ca obiectiv un singur lucru: îmbogăţirea băncilor!

„Potrivit premierului Ciolacu, măsura limitării și a interzicerii de facto a plăților și încasărilor în numerar fizic este necesară pentru combaterea evaziunii fiscale.  Motivația este falsă din cel puțin 2 puncte de vedere:

-plățile și încasările în numerar sunt limitate de foarte multă vreme în România (prima reglementare datează din 1996, a doua, cea în vigoare, datează din 2015) și, cu toate acestea, fenomenul evaziunii fiscale nu a fost neutralizat sau măcar diminuat; dimpotrivă, a proliferat, în ciuda (sau chiar cu ajutorul) acestei măsuri de sorginte totalitară;

-plățile și încasările în numerar, efectuate în comerțul „modern”, evidențiază clar, pe chitanță sau factură, tva – ul; comerțul în afara magazinelor sau a platformelor de vânzări este insignifiant ca pondere în cifra de afaceri națională sau se efectuează sub forma trocului sau a vânzării produselor economiei naturale, de subzistență, unde nu există tva, conform legii; dacă se întâmplă ca tva – ul achitat de consumatori, deși colectat de comercianți, să nu fie virat statului, este pentru că pe lanțul până la vânzarea către consumatorului final, ceva a făcut ca urma tva – ului să fie făcută pierdută sau ca tva – ul deductibil să fie artificial majorat, în așa fel încât comerciantul să nu aibă de dat, ci de luat tva de la stat”, scrie, pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.

„În plus, motivația este și o inducere în eroare asupra adevăratelor scopuri ale acestei măsuri de sorginte totalitară:

-îmbogățirea nemeritată, fără just temei, a băncilor, din comisioane și speze;

-controlul total și ubicuu al proprietății și al mișcării persoanelor; obiceiurile de consum, investiție și filantropie ale omului spun infinit mai multe despre om decât poate omul să știe și să imagineze; surplusul comportamental este o armă contra cetățeanului, pentru a-l ține captiv și a-l face ușor modelabil, conform cu scopurile malefice ale stâpânilor butoanelor.

2. Mai jos aveți câteva cifre revelatorii, din care rezultă că o colectare onestă a veniturilor publice și o cheltuire precaută și eficace a taxelor, impozitelor și contribuțiilor noastre ar face inutile orice măsuri de „austeritate” fiscală, de control totalitar și de majorare a birurilor.

Evaziunea fiscală (și varianta sa trans, optimizarea fiscală) există pentru că statul permite, pentru că decidenți întorc privirea, pentru că birocrații sunt interesați sau indolenți, pentru că din evaziune fiscală câștigă cei puțini pe seama celor mulți.

a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2022 au fost de 460 mld lei. Deficitul bugetar a fost de 81 mld lei.

Încasările din tva pe anul 2022 au fost de doar 94 mld lei, adică de sub 20 mld euro (mai puțin de 7% din PIB – cel mai mic grad de colectare din toată UE).

Încasările din accize au fost de doar 34 mld lei, deși produsele accizabile (produse energetice, tutun, alcool) au fost și foarte scumpe, și foarte achiziționate.

Asta în timp ce cifra de afaceri națională pe anul 2022 a fost de 494 mld euro, adică de 2,4 trilioane lei (a nu se confunda cu PIB).

La o asemenea cifră de afaceri, tva – ul colectat ar fi trebuit să fie de cel puțin 50 de mld euro (200 mld lei). Accizele ar fi trebuit să fie de cel puțin 10 mld euro (50 de mld lei). Atât s-a putut…

În schimb, cei care au făcut bugetul s-au bazat pe banii de la UE și din … donatii: 48 mld lei. Să te strici de râs, nu alta…

b) În 2022, România a avut importuri de 126 mld euro și exporturi de doar 92 mld euro.

Nu discut aici enormul deficit de cont curent (34 de mld euro), dar cum se face că, la asemenea importuri, România nu a încasat minim 24 de mld euro (reamintesc că totalul tva-ului încasat în 2022, pe toată economia, inclusiv vânzările interne, a fost de sub 20 mld euro)?

Care e cauza pentru care s-a încasat atât de puțin tva dintr-un import (deci consum intern de mărfuri și servicii străine) de o asemenea anvergură?

Răspunsul este simplu și este cunoscut de toată lumea din sistem, dar e trecut sub tăcere.

Vama funcționează în gol, livrările – carusel, în lanțuri de aprovizionare, care pierd urma tva-ului, sunt trecute cu vederea, livrările intra-grup sunt ignorate intenționat, statul își plătește datoriile cu întârziere sau omite plțile.

Atrag atenția asupra unei lacune în legislație – procedura prețurilor de transfer și a calculării de către organele fiscale a veniturilor estimate (asupra cărora se aplică impozit pe profit și pe dividende) nu se aplică și tva – ului. Or, principiul prevalenței economicului asupra juridicului (art. 11 Cod fiscal, art. 14-15 Cod procedură fiscală) ar trebuie aplicat mai ales tva – ului. Spre deosebire de impozitul pe profit și dividend, care pot fi eluadate prin optimizări fiscal, tva – ul, care este un impozit indirect, nu prea poate fi evitat. Furtul de tva ar fi mult mai evident dacă nu ar exista nicio limitare a plăților și încasărilor în numerar fizic.

c) Achizițiile publice din anul 2021 s-au cifrat la 49 mld lei.

În 2022, suma a exlodat: 71 mld lei.

Prognoza pentru tot anul 2023 este 74 mld lei.

Ai zice că ar trebui să ne bucurăm, căci sunt investiții, e consum public, e posibilitate de dezvoltare etc.

Dar nu, în realitate nu există deloc motive de entuziasm. Dimpotrivă.

Autoritățile europene au publicat, la finalul verii, rapoarte din care rezulta că, la nivel european, din achizițiile publice se fură pe diverse căi, în medie europeană, 15%. În România, procentul de furt este de 50%. Tva-ul corespunzător acestor zeci de miliarde de lei anual furate este, evident, camuflat și nu se încasează. Fie că se numește optimizare fiscală, sub-contractare sau prețuri de transfer intra-grup, tot evaziune fiscală este.

Iar aceste operațiuni nu se fac prin încasări sau plăți în numerar, ci prin bănci și prin platforme digitale.

Există infractori și există tăinuitori, favorizatori, complici și instigatori, iar aceștia se pot găsi simplu în bănci, organisme de control, autorități de supravghere etc. Foarte bine plătite, de altfel. Foarte inutil și nociv, de bună seamă …

Dar nu ne mai luăm noi de la astea …

În plus, Statul român nu își achită la timp datoriile către furnizorii, constructorii și prestatorii de servicii onești, deci nici tva-ul aferent.

Statul contribuie, în acest sector, în mod direct și pe față, la evaziunea fiscală.

d) Acestea fiind spuse, nu-i așa că e foarte comod să fie aruncată pisica în curtea „medievalilor” care se încăpățînează să utilizeze numerarul fizic și care, printre altele, n-au prea purtat mască și nici nu s-au „imunizat” contra guturaiului mutant, care se identifica drept boală infecțioasă fatală?”, scrie Piperea.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button