Autostrada A1 din România riscă să nu fie gata nici până în 2030. Curtea de Conturi Europeană: „Birocrația este uriașă”

Într-un nou raport, Curtea de Conturi Europeană arată că Austostrada A1 din România se află pe lista celor șase megaproiecte transfrontaliere de transport esențiale din UE care nu vor funcționa la capacitatea maximă până cel mai târziu în 2030, așa cum se planificase inițial.

„Autostrada A1 din România, cu o lungime de 582 km și cu un cost total de 7,32 miliarde de euro, face parte din coridorul european strategic «Rin-Dunăre», care leagă Europa Centrală de Europa de Sud-Est prin Ungaria. Este foarte puțin probabil ca această autostradă să fie finalizată până în 2030, așa cum s-a planificat în Regulamentul TEN-T. Proiectul înregistrează o întârziere cumulată de opt ani, ceea ce se traduce prin efecte negative importante, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță a traficului”, se arată în comunicatul oficial al Curții de Conturi.

De asemenea, Oskar Herics, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, a subliniat faptul că referitor la proiectul Autostrăzii A1 s-a constatat o utilizare defectuoasă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea UE. 

În cazul megaproiectului de infrastructură din România, mai exact Autostrada A1, „birocrația este uriașă”, semnalează specialistul Oskar Herics.

© Transport Megaprojects. Raport (pag. 71)

Curtea Europeană de Conturi semnalează 3 principale nereguli în cazul proiectului de infrastructură al Autostrăzii A1: 

Nivelul ridicat de birocrație împiedică o implementare eficientă: ”de exemplu, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.”

Întârzierile înregistrate în construcție au consecințe importante: ”în acest moment, traficul trebuie să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi, cu un grad redus de siguranță rutieră, observându-se că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.

Acțiunile subiacente cofinanțate de UE sunt implementate într-un ritm mai lent decât se prevăzuse. Curtea de conturi sublniază că această observație este valabilă în special în cazul autostrăzii A1, unde s-au înregistrat întârzieri de până la 79 de luni pentru una dintre acțiuni (263 % din durata prevăzută inițial).

Curtea a auditat implicarea Comisiei în planificarea, în implementarea și în supravegherea cofinanțării următoarelor opt infrastructuri de transport de maximă importanță:

1.  Rail Baltica: o linie feroviară care leagă Estonia, Letonia și Lituania de Polonia și care permite realizarea unei legături cu Finlanda (pe coridorul Marea Nordului- Marea Baltică)
2.  Legătura Lyon-Torino: o legătură feroviară transfrontalieră între Franța și Italia (pe coridorul mediteraneean)
3.  Tunelul de bază Brenner: o legătură feroviară transfrontalieră între Austria și Italia (pe coridorul scandinavo-mediteraneean)
4.  Legătura fixă peste strâmtoarea Fehmarn (Fehmarn Belt): o legătură feroviară și rutieră între Danemarca și Germania (pe coridorul scandinavo-mediteraneean)
5.  Y vasca și conexiunea sa cu Franța: o linie feroviară de mare viteză care va face legătura între Vitoria (Spania) și Bordeaux (Franța) (pe coridorul atlantic)
6.  Legătura Sena-Escaut: inițial, o legătură navigabilă interioară între fluviile Sena și Escaut, care a evoluat ulterior către o rețea de căi navigabile interioare în Franța și în Belgia (pe coridorul Marea Nordului-Marea Mediterană și pe coridorul atlantic)
7. Autostrada A1 din România (pe coridorul Rin-Dunăre)
8. Linia ferată E59 din Polonia și legătura acesteia cu porturile Szczecin și Swinoujscie (pe coridorul baltic-adriatic)

© MOBILITY AND TRANSPORTEuropean Commission

Auditorii au examinat dacă construcția marilor autostrăzi, căi ferate și căi navigabile interioare cu impact transfrontalier asupra rețelei centrale de transport a UE a fost bine planificată și executată eficient. Ei au verificat opt megaproiecte în valoare totală de 54 de miliarde de euro, care beneficiau de o cofinanțare din partea UE de 7,5 miliarde de euro și care vizau conectarea rețelelor de transport din 13 state membre: Austria, Belgia, țările baltice, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Italia, Polonia, România și Spania.

În cazul tuturor megaproiectelor examinate, lucrările de construcție au înregistrat întârzieri semnificative (de 11 ani în medie), punând în pericol funcționarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare multinaționale.

© Transport Megaprojects. Raport (pag. 18)

În cazul Autostrăzii A1 din România, costurile exclud secțiunea București-Pitești, pentru care nu s-au prezentat documente justificative relevante cu privire la costuri. Costul total estimat (la valorile din 2019) pentru Autostrada A1 a fost de 7,324 de miliarde de euro, iar sprijinul total din partea Uniunii Europene alocat și plătit la momentul auditului a fost de 995 de milioande de euro.

Cu toate acestea, cele mai grave întârzieri au fost înregistrate de următoarele trei proiecte feroviare, respectiv navigabile: Canalul Sena-Europa de Nord (cu o întârziere de 18 ani deja), parte a infrastructurii Sena-Escaut, legătura Lyon-Torino (cu o întârziere de 15 ani), Y vasca (cu o întârziere de 13 ani) și Tunelul de bază Brenner (cu o întârziere de 12 ani).

© Transport Megaprojects. Raport (pag. 42)

Raportul publicat astăzi avertizează că aceste „întârzieri foarte mari pun în pericol eficiența cofinanțării din partea UE”.

Totodată raportul susține că după toate probabilitățile, șase dintre cele opt infrastructuri de transport de maximă importanță analizate, inclusiv căile de acces, nu vor putea începe să funcționeze la capacitate maximă până cel mai târziu în 2030, așa cum s-a planificat în 2013. Deoarece aceste infrastructuri și căile de acces aferente sunt legături-cheie în cadrul coridoarelor rețelei centrale, este de asemenea puțin probabil ca rețeaua centrală de transport a UE să ajungă la capacitate maximă până în 2030, ceea ce înseamnă că efectele sale de rețea preconizate nu se vor materializa în acest termen.

Doar Rail Baltica și trei porțiuni ale altor trei infrastructuri de transport de maximă importanță vor îndeplini probabil cerințele minime ale Regulamentului TEN-T până în 2030: „Aceste rezultate slabe se explică în principal prin faptul că statele membre au propriile priorități și proceduri diferite, înregistrează viteze diferite de implementare, iar infrastructurile transfrontaliere de transport de maximă importanță nu beneficiază întotdeauna de sprijin în aceeași măsură”, mai motivează documentul.

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

• 
  Scandal major în MAE: „Masca” lui Luca Niculescu cade. Favoritism, furt intelectual, amantlâc și o rețea de interese pe dosarul aderării României la OCDE
  Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este prezentată public drept cel mai important proiect de țară după integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Este un proces care, teoretic, ar trebui să consacre alinierea României la cele mai înalte standarde de guvernanță, transparență, integritate și meritocrație. Cu toate acestea, în spatele ușilor …
• 
  Marius Lulea, președinte fondator AUR, replică pentru trădătorul Simion: Am o responsabilitate importantă atât față de români, cât și față de membrii partidului
  Marius Lulea, fondator AUR, a transmis un drept la replică după ce Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a declarat la Cotroceni că vocea critică din spațiul public a acestuia ar fi „expresia unor intervenții externe care apasă pe niște butoane ca să pună presiuni pe AUR”. Marius Lulea susține că vorbește liber, fără să fie …
• 
  Lulea îl contrazice pe Dungaciu și spune că este membru AUR în continuare / Reamintește că este și președinte fondator: „Partidul a fost înființat de mine, Cosmin Iosub și Sorin Lulea”
  Marius Lulea a declarat pentru G4Media că ar fi cel puțin ”ilegal ca într-un partid să fie eliminat cineva, fără ca el să știe, pentru libertatea de exprimare”. Lulea a reiterat că partidul AUR a fost înființat de el, Cosmin Iosub, Sorin Lulea și nu de alte persoane. Lulea a reiterat că este fondator al …
• 
  „Trump Liberty Line”: Mutare de forță a Washingtonului. SUA pompează 130 de milioane de dolari în interconectarea energetică dintre Republica Moldova și România
  Statele Unite ale Americii lansează o ofensivă geopolitică și economică majoră în regiune, menită să decupleze definitiv Republica Moldova de vulnerabilitățile istorice. Sub egida „Trump Liberty Line”, Washingtonul a aprobat o investiție strategică de 130 de milioane de dolari pentru construirea liniei electrice de înaltă tensiune Strășeni–Gutinaș, un cordon ombilical energetic vital care va lega …
• 
  Blocaj total la Cotroceni: Nicușor Dan ia în calcul un premier independent, PSD respinge și taie nume de pe listă
  Președintele Nicușor Dan ar înclina, în acest moment, spre desemnarea unui premier independent, susțin surse liberale, în contextul noii runde de consultări desfășurate luni la Palatul Cotroceni pentru găsirea unei formule de guvernare care să poată obține voturile Parlamentului. Surse din PNL au declarat că liberalii nu intenționează să anunțe dinainte susținerea unui anumit nume, …