Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Guvernul dă cu o mână și ia cu două: 50 de lei pe lună pentru săraci, în timp ce facturile explodează
De la 1 iulie, românii vor plăti mai mult pentru curentul electric, odată cu expirarea plafonării prețurilor. Guvernul promite sprijin pentru categoriile vulnerabile, dar vine cu o „soluție” batjocoritoare: un tichet lunar de doar 50 de lei. În timp ce milioane de români se luptă cu sărăcia, statul oferă ajutor simbolic, de ochii lumii, care … - Lux, pișcoturi și protecție politică: CNI, o companie de stat transformată în feudă personală
Salarii uriașe, achiziții de fiță și stenograme incendiare din dosare DNA, Compania Națională de Investiții (CNI) devine simbolul corupției tăcute din instituțiile românești. Deși apar informații grave privind controlul politic și abuzul de resurse publice, șefa instituției, Manuela Pătrășcoiu, rămâne neatinsă de anchete sau sancțiuni. În loc să construiască pentru români, CNI pare că servește … - Statul român pedepsește performanța: Sporurile pentru fonduri europene, condiționate și limitate drastic
Ministerul Dezvoltării pregătește o măsură controversată care va reduce drastic sporurile acordate angajaților ce gestionează fonduri europene. Acestea vor fi acordate doar dacă se îndeplinesc o serie de condiții birocratice și subiective, în ciuda complexității și presiunii uriașe a muncii desfășurate pentru absorbția banilor europeni. Guvernul riscă să lovească tocmai în cei care aduc bani … - Florin Roman îl atacă pe Ilie Bolojan: „Conduce partidul ca un dictator autentic”
Florin Roman, deputat PNL de Alba, refuză să participe la Consiliul Național al partidului și lansează critici dure la adresa liderului liberal Ilie Bolojan. Acesta denunță lipsa de democrație internă, acuzând că deciziile se iau fără consultare și se validează formal, „doar pentru a hrăni un ego”. Roman critică și numirea lui Dragoș Pâslaru la … - Italia vrea să includă podul către Sicilia în bugetul de apărare pentru a atinge ținta NATO
Guvernul italian, condus de Giorgia Meloni, propune ca celebrul proiect al podului peste Strâmtoarea Messina, estimat la 13,5 miliarde de euro, să fie inclus în cheltuielile militare. Măsura este văzută ca o soluție ingenioasă pentru a respecta noul obiectiv NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. În fața obiectivului ambițios impus de …
