Așa ceva doar în România este posibil: păgubiții din cazul NORDIS trebuie să plătească din buzunarul lor ca să pentru finalizarea blocurilor! DIICOT a dat avizul!
501 creditori ai Nordis Mamaia sunt convocaţi să decidă dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la unul dintre blocurile din Năvodari. Finanţarea va fi asigurată de păgubiţi iar DIICOT şi-a exprimat deja acordul pentru reluarea construcţiilor, potrivit news.ro.
După ce au achitat 162 de milioane de lei pentru apartamente la malul mării care nu au depăşit stadiul de promisiune, 439 de păgubiţi sunt aşteptaţi luni să decidă dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alţi 62 de creditori care solicită, alături de primii, plata unor creanţe totale de 193,1 milioane de lei. Compania vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci societăţi din grupul Nordis cercetate într-un amplu dosar instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Procurorii vorbeau în 2025 despre un grup infracţional organizat care a încasat, în perioada 2019 – 2024, peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro) de la clienţi persoane fizice sau juridice. Banii au fost primiţi cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate care vizau apartamente la mare sau la munte.
Continuarea lucrărilor pe banii păgubiţilor
Adunarea creditorilor de luni pare a avea un răspuns previzibil. Propunerea administratorului special, CITR, privind continuarea activităţii societăţii Nordis Mamaia în vederea finalizării proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5 este deja agreată, cu obiecţiuni.
Comitetul Creditorilor şi-a exprimat, în şedinţa din data de 9 septembrie, acordul de principiu, în anumite condiţii.Propunerea actuală vizează exprimarea acordului cu privire la semnarea Contractului de Antrepriză Generală pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor de către Maritimo Development SRL, în calitate de antreprenor general, Proiect Unique SRL, în calitate de proiectant, şi CITR – ca administrator special.
O altă decizie importantă vizează „aprobarea acordării unei finanţări intermediare, de către promitenţii cumpărători care ar urma să asigure o parte din finanţarea necesară începerii şi derulării contractului de antrepriză generală, prin plata diferenţelor de preţ aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare, respectiv prin actualizarea preţului”, conform convocatorului CITR, document consultat de News.ro.
Reluarea lucrărilor a fost luată în calcul încă de anul trecut, fiind văzută drept o modalitate de redresare pentru compania aflată în insolvenţă.
Ce condiții pun păgubiții pentru continuarea lucrărilor
În principiu, păgubiţii şi-au dat încă de la începutul lunii acordul, cu mai multe observaţii.
În ceea ce priveşte perfectarea contractului de antrepriză, vor ca aceasta să aibă loc doar după ce conţinutul contractului de antrepriză va fi aprobat prin votul exprimat în adunarea creditorilor Nordis Mamaia SRL.
Referitor la definitivarea contractului – vor ca procentele de plată cash/ dare în plată să fie completate înainte de semnare.
Mai solicită ca administratorul judiciar să prezinte adunării creditorilor un punct de vedere cu privire la nivelul taxelor şi impozitelor pe care societatea le va datora pe parcursul derulării mecanismului propus (impozit rezultat din dare în plată, impozite pe proprietate – estimate generic la 200.000 de euro, TVA-ul aferent tranzacţiilor, eventuale obligaţii fiscale generate de majorările de preţ).
Cât priveşte ordinea la restituirea sumelor – cei care achită rate trebuie să aibă prioritate la restituirea sumelor.
DIICOT a dat undă verde pentru continuarea lucrărilor
În martie 2026, administratorul judiciar a formulat către DIICOT o cerere privind exprimarea acordului necesar în vederea continuării demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de construire aferente proiectului NORDIS Mamaia.
Solicitarea venea în contextul în care exista deja un Certificat de Urbanism din 20 februarie 2026, eliberat de Primăria Oraşului Năvodari. Aceasta condiţiona însă continuarea procedurii de autorizare de prezentarea acordului titularilor măsurilor asigurătorii înscrise în cartea funciară.
„DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor aparţinând Nordis Mamaia vizează exclusiv actele de dispoziţie şi nu actele de administrare sau conservare. Totodată, s-a precizat că executarea lucrărilor de construcţii constituie un act de administrare, astfel încât existenţa măsurilor asigurătorii nu reprezintă un impediment pentru emiterea autorizaţiilor de construire de către autoritatea publică competentă”, se arată în Raportul administratorului judiciar privind descrierea modului de îndeplinire a atribuţiilor pentru societatea Nordis Mamaia SRL, publicat în 22 septembrie 2026.
Despre dosarul Nordis
Pe 3 februarie 2025, procurorii DIICOT lansau o amplă operaţiune ce viza 65 de mandate de percheziţie domiciliară pe teritoriul României şi a Principatului Monaco.
Dosarul penal instrumenta infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
„Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecţi ( 40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălare a banilor”, se arată în comunicatul de presă transmis de DIICOT pe 3 februarie 2025.
Conform acestuia, în perioada 2019 – 2024 liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a cinci societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
„Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii (exclusiv pentru plăcerea, confortul personal sau estetică, fără a aduce un spor de valoare economică unui bun, n.r.), în suma de aproximativ 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro. În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani au ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poată fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar”, susţin procurorii DIICOT.
Aceştia au cerut la acel moment arestarea preventivă a 11 persoane, printre care şi fosta şefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Laura Vicol, şi soţul ei, Vladimir Ciorbă, implicat în managementul Nordis. Cei doi au stat în arestul poliţiei între 5 – 14 februarie 2025.
În august 2026, procurorii au decis extinderea cercetărilor pe baza a 50 de noi plângeri penale, formulate de 109 persoane vătămate. Prejudiciul suplimentar este estimat pe peste 42 de milioane de lei şi 14 milioane de euro.
