Știrile 60m.RO

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de 66% din media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Pe următoarele locuri s-au situat Polonia (70%), Bulgaria (78%), Lituania (82%), Cehia (84%) şi Ungaria (85%).

Reamintim că, esenţială pentru această poziţionare a fost generalizarea cotei reduse de TVA la produse alimentare. Aplicarea cotei generale de taxare la mâncare determină plasarea pe primul loc a Danemarcei (129%). Aceasta este urmată de Austria şi Luxemburg( fiecare cu 124%), Finlanda (119%), Irlanda (116%), Franța (115%) şi Suedia (114%).

La băuturi alcoolice și tutun, am ocupat, alături de Ungaria, antepenultima poziție, cu 75% din nivelul mediu de prețuri din UE. Tot pe locul 25 din 27 figurăm în ceea ce privește costul la îmbrăcăminte, cu 82% din media UE. Oarecum surprinzător, apărem și pe penultimul loc la tarifele din hoteluri și restaurant, cu 54% din media UE (doar bulgarii sunt în urma noastră, cu 45%).

54,9%, nivelul general al prețurilor la consumator

În ce privește nivelul general al preţurilor la consumator ( la consumul final al gospodăriilor), acesta a fost calculat de Eurostat la 54,9%, ceea ce ne plasează pe poziția 26 din 27. Peste Bulgaria (52,8%) dar încă semnificativ sub Polonia (60,0%), Ungaria (65,3%), Lituania (69,5%), Croația (71,2%) și Cehia (74,6%). Ceea ce arată că procesul de convergență cu Occidentul continuă și pe partea de prețuri, proces pe care va trebui să-l gestionăm atent din perspectiva evoluției nivelului de trai.

Dacă ne raportăm la Nivelul preţurilor la principalele categorii de produse şi servicii, din datele oferite se poate observa că valorile maxime se întâlnesc la autoturisme și motociclete (85,7%) și la haine și încălțăminte (81,6%).

Sub nivelul mediu al prețurilor europene se regăsesc cheltuielile cu locuința (42,7%), comunicațiile (52,1%), transportul (53,3%) și segmentul de hoteluri și restaurante (54%).

În acest context, date fiind ponderile relativ mari în coșul de consum al românilor, atât pentru produsele alimentare cât și, mai puţin în statistica oficială, pentru băuturile alcoolice, imaginea puterii de cumpărare pentru un cetățean care se apropie de o structura europeană a coşului de consum este distorsionată față de media din cifrele oficiale.

De aceea, pe măsură ce avansăm pe calea convergenței europene, poate ar fi utilă urmărirea unui indice de prețuri și pe structura medie de consum la nivel european, spre care ne îndreptăm.

De altfel, în calcularea inflației viitoare, o parte tot mai importantă din indicele prețurilor la consumator va proveni, odată cu creșterea nivelului veniturilor, din „europenizarea” obiceiurilor de consum.

Sursa: www.cursdeguvernare.ro

Back to top button