Energia reprezintă cel mai vital sector al economiei morderne datorită interdependenței capacităților de producție de această resursă. Energia la fel ca și celelalte consumabile nu se poate tranzacționa pe bursă datorită caracterului ireversibil pe care aceasta îl are.
Dacă aluminiul , fierul sau alte metale odată prelucrate mai pot fi reciclate și refolosite, energia are o traiectorie foarte bine definită atunci când vine vorba de reutilizare. Petrolul, gazele, energia electrică sunt consumate în mod direct pentru a pune în mișcare un proces limitat de cantitatea consumată.
Pentru a dispersa mitul energie cumpărate de pe bursă doresc să menționez că ceea ce se tranzacționează pe bursă în materie de energie se numesc derivate și nu pot influența în mod direct piața.
Instrumente financiare derivate – Contractele futures(Contracts for Difference), options, precum și alte active calificate de CNVM ca instrumente financiare derivate.
Mai exact este un pariu cu risc mare care se face pe o perioadă scurtă de timp între traderi prin intermediul unui broker.
În cele ce urmează voi exemplifica două derivate esențiale în nișa energiei:
1) Derivată a petrolului Contract For Difference USOIL
După cum puteți observa singurul petrol derivat care se tranzacționează pe bursă este cel al Statelor Unite ale Americii. Practic se va face un pariu între traderi în baza unui contract pe diferență în care unii vor spune că prețul va crește iar alții vor spune că prețul va scădea. Cine are dreptate ia banii celorlalți care au ales opțiunea greșită.
2) Derivata Gazelor Naturale NATGAS
Și în acest caz după cum se observa este vorba tot despre un CFD și tot al Statelor Unite. Cei ce speculează prețul nu pot influența în vreun fel piața primară sau piața secundară a energiei deoarece speculele se fac în piața derivatelor. În cele ce urmează să înțelegem mai bine derivatele și produse ce nu pot fi tranzacționate pe bursă decât sub formă de derivate, vă vom da un alt exemplu concret de derivate cu produse pe care le consumăm zilnic cu toții.
Toate cele de mai sus reprezintă materii prime ce sunt consumate în angrenarea altor procese ce au ca scop obținerea unui produs finit.
Cafea Arabică
Cacao
Bumbac
Orange Juice
Cafea Robusta
Zahăr
Atunci când consumam cafea sau zahăr, organismul nostru produce o cantitate de energie ce îi este necesară supraviețuirii. Zahărul și cafeaua odată folosite în acest proces nu mai poate fi reutilizate.
Acum probabil ai să te întrebi cum reușesc să ridice prețurile furnizorii de energie. Energia la fel ca și zahărul, cafeaua sau orice alt consumabil trece dintr-o piață primară(producători) într-o piață secundara (distribuitori). Principiul de funcționare macroeconomic ce stă la baza tuturor piețelor de capital se numește CERERE ȘI OFERTĂ.
CEREREA DETERMINA OFERTA
Cerere>Oferta – Atunci când căutam un produs pe care îl caută mai toată lumea este foarte posibil să nu îl găsești, iar cum cererea este foarte mare producătorul va crește prețul să aibă bani să își extindă capacitatea de producție (asta în teorie excluzând intermediarul) deci dacă stam în casă vom genera cerere mare în piața energiei. Ei pot să se joace cu stocurile cum vor, deci implicit pot scădea oferta datorită cererii uriașe. Problema acum nu este la producător ci la intermediarul pe care l-ați contractat. În loc să mai cumpărăm toți de la un singur intermediar cu marfă multă la un preț reglementat, acum sunt mai mulți intermediari cu stocuri diferite, adică implicit oferte diferite. Aici vine partea interesantă:
Presupunem că A, B, C, D sunt intermediari în piața energiei și singurii participanți la piața din România. Cererea va fi dată de toți consumatorii participanți din piață. Acum împărțim în două consumatorii: Persoane fizice și Persoane Juridice. Persoanele juridice le împărțim în două: în Intermediarii A, B, C, D, și restul consumatorilor.
Deci vom avea:
Cererea= consum persoane fizice +consum persoane juridice intermediari + persoane juridice
Oferta = stoc producători -(stoc intermediar A + stoc intermediar B + stoc intermediar C + stoc intermediar D )= stoc producători -stoc intermediari
Partea artificiala a pieței este dată de factorul [consum persoane juridice – intermediari] din cerere.
Intermediarii A B C D cumpără energie de la producătorii de energie la un preț mediu x.
Intermediarul A îi va vinde intermediarului B energie la o medie a prețului de achiziție + a% adaos
Intermediarul B îi va vinde intermediarului C energie la o medie a prețului de achiziție + b% adaos
Intermediarul C îi va vinde intermediarului D energie la o medie a prețului de achiziție + c% adaos
Intermediarul D le va vinde intermediarilor energiei A/B/C la o medie a prețului de achiziție + d% adaos
Ajustarea de stoc – specula și creșterea artificială a prețurilor de către intermediarii de pe piața energiei
Și tot așa țin hora pe hârtie între ei, astfel generând cerere sintetică și crescând artificial prețul cât vor ei. Asta se numește ajustare de stoc și are ca efect reducerea ofertei din lipsa stocurilor. Acum că avem mecanismul folosit de ei în energie, haideți să înțelegem concret cum funcționează lucrurile la noi.
În România liberalizarea prețurilor s-a făcut fară un cadru legislativ care să asigure o funcționare corectă a acestei piețe. Mai pe scurt liberalizarea s-a făcut în cel mai prost moment fără a fi reglementată(deci autoritățile nu pot sancționa sau penaliza noile companii pentru practici incorecte) ceea ce permite actorilor economici din nișă să folosească în mod sintetic mecanisme esențiale ce le definesc trasabilitatea. Autoritatea responsabilă de buna și corecta funcționare a acestui sector se numește Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei(ANRE).
Capii ANRE, complici cu mafia din energie
Din păcate după cum putem observa cei trei din conducere sunt numiți politic: Dumitru Chiriță(PSD), Mircea Man(PDL actuala PNL aripa Cîțu) și Zoltan Nagy Bege(UDMR). Am încercat să găsim câteva detalii despre acești indivizi chiar pe site-ul ANRE dar nu există decât o poza cu aceștia și numele lor. Fară dar și poate, cei mai responsabili se fac capii din conducere. ANRE ca oricare altă instituție funcționează ierarhic deci fară girul conducerii nu se poate face nimic.
Citește în continuare pe ANCHETATORII.RO
