Partidul de 5% care nu este inclus în sondajele de opinie, dar crește în continuare
„Suntem la 5% și creștem. Sondajele de opinie mincinoase ocolesc Alianța pentru Unirea Românilor și care în ultima perioadă a avut o expunere spectaculoasă”.
George Simion este co-președintele partidului nou înființat Alianța pentru Unirea Românilor, prescurtat AUR.
Cunoscut mai ales din rândul societății civile, unde energiza zeci de mii de români în cadrul unor ample manifestări stradale, George Simion a reușit să obțină peste 120 000 de voturi la alegerile europarlamentare din 2019, asta deși sondajele de opinie îl ocoleau. Asta de unul singur. Ca să acceadă în noul parlament îi sunt necesare cam de trei ori mai multe, însă de această dată are alături o structură politică.
Mulți români au preferat să pună umărul la un partid nou construit, nepătat de metehnele comuniste și securiste, decât să se păteze cu cele existente de 30 de ani pe piață.
Sondaje de opinie făcute la comandă politică
AUR consideră că în România sondajele de opinie nu se fac cu scopul de a se măsura opinia majorității ci pentru a influența decizia acesteia. Astfel că sondajele întotdeauna favorizează partidul care este dispus să plătească pentru realizarea lui, așa a ajuns Pro România aproape de USR în ultimul sondaj de opinie realizat de Europa FM:
„Dar sondajele de opinie ies așa cum este și comanda. Dacă finanțatorul unui sondaj de opinie este Pro România, atunci Pro România va ieși undeva la 10%, ceea ce este absolut imposibil. Practic dacă ar fi să urmărim sondajele din ultimele zile un partid de buzunar s-ar situa aproape de USR, coborât, pentru a bate calculele, la 11%.
Sigur că AUR nu are marele merit de a fi un alt partid al nomenclaturii comuniste revopsite în 1989 și nici al securității. AUR este un partid liber, al românilor patrioți, necompromiși și care refuză să facă alianțe dubioase pentru a intra în parlament”.
Și chiar așa este: sondajele de opinie nu includ și partidele extraparlamentare, asta deși la fiecare ciclu de alegeri acestea au avut câștig de cauză. Să nu uităm că USR-ul lui Nicușor Dan și PPDD a lui Dan Diaconescu erau ocolite în fazele inițiale ale sondării publice și au produs niște cifre exorbitante.
Și la alegerile europarlamentare independenții a fost eliminați din opțiunea de vot sondată, însă aceștia au reușit împreună să depășească partide considerate importante. Pe de cealaltă parte partide importante, date cu scoruri importante în sondajele de opinie, precum USR și PSD, în fața urnelor nu s-au dovedit atât de victorioase.
Și totuși cititorii să creadă cele spuse de AUR?
Dacă ar fi să ne uităm la expunerea în mediul online al liderului George Simion, poate partidele tradiționale ar trebui deja să se sperie. Poate acesta este și motivul pentru care el este neglijat ca și actor politic, cu atât mai mult cu cât discutăm de un personal tânăr, de doar 33 de ani, greu de ținut în mână.
Apelurile liderului de partid făcute prin intermediul rețelelor de socializare ajung la milioane de români în fiecare lună.
La moment George Simion are în mediul online o expunere mai mare decât Dacian Cioloș, Dan Barna, Traian Băsescu, Marcel Ciolacu și Ludovic Orban la un loc.
Dacă ar fi să ne amintim de Dan Diaconescu, ce a reușit dintr-o televiziune să construiască un partid de 17%, am putea spune că Alianța pentru Unirea Românilor a lui George Simion reprezintă la acest moment principala amenințare extraparlamentară la adresa partidelor politice care controlează de 30 de ani România.
- Zăpadă de peste jumătate de metru la Bâlea Lac. Circulația auto e deschisă până la Bâlea Cascadă
Cel mai mare strat de zăpadă măsurat, miercuri, în judeţul Sibiu de meteorologii de la Serviciul Regional de Prognoză a Vremii (SRPV), este de 65 de centimetri, în zona turistică Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine în Munţii Făgăraşului, transmite Agerpres. Potrivit buletinului nivometeorologic transmis miercuri de SRPV Sibiu, la Bâlea Lac este risc însemnat de producere de avalanşe, de gradul trei din cinci. Amatorii sporturilor de iarnă trebuie să ştie că la Bâlea Lac nu există pârtii amenajate, iar accesul în zonă se poate face doar cu telecabina. Şoseaua Transfăgărăşan este deschisă traficului rutier până la Bâlea … - 2025, un an al urii și polarizării societății românești
2025 rămâne în istorie ca anul în care societatea românească a fost împinsă deliberat într-o stare de conflict permanent. Ura a devenit monedă de schimb publică, polarizarea, instrument politic, iar adevărul – o victimă colaterală. Nimic din toate acestea nu este întâmplător. Forțe oculte din interior, perfect sincronizate cu interesele Kremlinului, și-au făcut treaba metodic, pas cu pas, într-un stat slab, corupt și incapabil să-și apere propriile instituții. România a fost transformată într-un câmp de bătălie informațional. Nu între idei, nu între proiecte de țară, ci între tabere fabricate artificial, între frici cultivate obsesiv și resentimente alimentate zilnic. Spațiul public … - RETROSPECTIVA 2025 | Democrația românească făcută praf de politicienii corupți și jocurile mafiei de stat
Pe fondul unui an politic extraordinar de tumultuos, 2025 a adus României mai mult decât simple dezbateri electorale: a expus crăpăturile profunde ale sistemului democratic, a erodat încrederea publică în instituții și a transformat politica într-un câmp de luptă în care interesele de putere, corupția și manipulările au pus în pericol însăși esența democrației. La capătul acestui an dificil, România rămâne cu un electorat deziluzionat și cu instituții marcate de scandaluri și critici dure, semnalând o democrație care nu doar că s-a zdruncinat, dar a fost, pe alocuri, făcută praf. Criza acestei perioade mari se leagă direct de anularea scrutinului … - 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, au fost acuzate că nu doar că nu au reechilibrat puterile în stat, dar în unele cazuri au agravat dezechilibrele existente. Unul dintre cele mai controversate subiecte a fost rolul CCR în gestionarea unor proiecte legislative adoptate prin procedura angajării răspunderii Guvernului. Mai multe plângeri … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de anul acesta a pus sub semnul întrebării progresele făcute în domeniu. Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului, publicat în 2025 și referitor la anul precedent, ridică semnale de alarmă legate de restricţii ale libertății de exprimare politică în contextul … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest context, trei figuri politice s-au remarcat prin impactul negativ al comunicării lor asupra încrederii cetățenilor: Călin Georgescu, George Simion și Nicușor Dan. Politica electorală de pe finalul anului trecut și din primăvara lui 2025 a produs un context în care dezinformarea și ruptura dintre promisiuni … - Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim hibrid”, cu un climat democratic afectat de practici care pun sub semnul întrebării funcționarea normală a separației puterilor, a libertății presei și a statului de drept. Retrogradare în indexurile internaționale Un semnal greu de ignorat a venit în primul trimestru al anului 2025, când Economist … - ROMÂNIA 2025 | Libertatea presei sub presiune: de la căderi în clasamente internaționale la cazuri de supraveghere, intimidare și obstrucționarea activității jurnalistice
În 2025, libertatea presei din România a intrat într-o zonă de risc vizibilă atât în indicatorii internaționali, cât și în episoade concrete care au pus presiune pe redacții și pe jurnaliști. Semnalul cel mai ușor de cuantificat a venit în primăvară, când România a coborât în clasamentul Reporteri fără Frontiere (RSF), ajungând pe locul 55 în Indexul Mondial al Libertății Presei 2025, într-un an în care RSF a descris situația globală a presei drept „dificilă”, pentru prima dată în istoria indexului. Această degradare nu a rămas un simplu „scor”. Pe tot parcursul anului, organizațiile de media și societatea civilă au … - „Afacerea cărbunelui” de la Iași și legăturile cu Rusia: Mihai Chirica, cel mai corupt primar din țară
Iașul se află în centrul unuia dintre cele mai controversate contracte de achiziție publică din ultimii ani, un contract care în loc să asigure liniștea termică a orașului a generat un conflict juridic internațional, verificări ale procurorilor și o posibilă gaură bugetară de proporții. Achiziția de cărbune din 2022, realizată de Primăria Iași cu firma elvețiană Vitol SA, a devenit un caz simbol pentru modul în care administrația locală tratează banul public: fără explicații clare, fără asumare și cu o notă de plată care riscă să ajungă pe masa contribuabililor. Contractul a fost semnat într-un context tensionat, marcat de criza … - 2025, anul dezinformării: cum s-au întâlnit propaganda online, mafia media și interesele care vor un stat slab
În 2025, România a trăit cu senzația că adevărul a devenit opțional, iar spațiul public – o piață în care frica, ura și manipularea se vând mai bine decât faptele. Mai multe evaluări internaționale și rapoarte despre piața media arată că nivelul de dezinformare a crescut într-un context în care presa a rămas vulnerabilă la influențe politice și economice, iar transparența finanțărilor și a proprietății media a continuat să fie o problemă. În acest tablou, temele convenabile pentru actori ostili – inclusiv narative pro-Kremlin – au găsit teren fertil, mai ales în perioadele electorale, când algoritmii și televiziunile partizane au … - ROMÂNIA 2025 | Pensionarii, umilință și sărăcie: facturi uriașe, inflație galopantă, taxe mai mari și pensii de mizerie
În 2025, pensionarii români se află într-o situație socială și economică tot mai degradantă, într-un context în care inflația ridicată, creșterea costurilor de trai și o ajustare fiscală dură pun o presiune insuportabilă pe veniturile fixe ale celor care au muncit o viață întreagă. Datele recente confirmă o realitate dificilă, în care numeroase persoane în vârstă trăiesc la limita subzistenței. La finele lunii noiembrie 2025, numărul pensionarilor din România a trecut de 4,69 milioane, potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice, iar pensia medie lunară a rămas la niveluri modeste, în creștere marginală în trimestrul III, dar insuficientă … - Pensionarii speciali, clasa privilegiată care ne fură viitorul
În România anului 2025, ideea de echitate socială a fost împinsă într-un colț rușinos de o realitate greu de digerat: existența unei caste intangibile, hrănite din bani publici, protejată politic și blindată juridic. Pensionarii speciali au devenit simbolul unui stat capturat, în care legea nu mai este egală pentru toți, iar sacrificiul unei vieți de muncă valorează infinit mai puțin decât o funcție bine plasată în sistem. În timp ce milioane de pensionari trăiesc cu venituri de subzistență, numărându-și medicamentele și facturile, o elită restrânsă încasează lunar sume obscene, fără legătură reală cu contribuția avută la buget. Vorbim despre pensii …
