PoliticăPrima PaginăȘtirile 60m.RO

Partidul de 5% care nu este inclus în sondajele de opinie, dar crește în continuare

„Suntem la 5% și creștem. Sondajele de opinie mincinoase ocolesc Alianța pentru Unirea Românilor și care în ultima perioadă a avut o expunere spectaculoasă”.

George Simion este co-președintele partidului nou înființat Alianța pentru Unirea Românilor, prescurtat AUR.

Cunoscut mai ales din rândul societății civile, unde energiza zeci de mii de români în cadrul unor ample manifestări stradale, George Simion a reușit să obțină peste 120 000 de voturi la alegerile europarlamentare din 2019, asta deși sondajele de opinie îl ocoleau. Asta de unul singur. Ca să acceadă în noul parlament îi sunt necesare cam de trei ori mai multe, însă de această dată are alături o structură politică.

Mulți români au preferat să pună umărul la un partid nou construit, nepătat de metehnele comuniste și securiste, decât să se păteze cu cele existente de 30 de ani pe piață.

Pe 23 mai au reușit să organizeze cu succes o manifestație stradală importantă împotriva defrișărilor ilegale de păduri.

Sondaje de opinie făcute la comandă politică

AUR consideră că în România sondajele de opinie nu se fac cu scopul de a se măsura opinia majorității ci pentru a influența decizia acesteia. Astfel că sondajele întotdeauna favorizează partidul care este dispus să plătească pentru realizarea lui, așa a ajuns Pro România aproape de USR în ultimul sondaj de opinie realizat de Europa FM:

„Dar sondajele de opinie ies așa cum este și comanda. Dacă finanțatorul unui sondaj de opinie este Pro România, atunci Pro România va ieși undeva la 10%, ceea ce este absolut imposibil. Practic dacă ar fi să urmărim sondajele din ultimele zile un partid de buzunar s-ar situa aproape de USR, coborât, pentru a bate calculele, la 11%.

Sigur că AUR nu are marele merit de a fi un alt partid al nomenclaturii comuniste revopsite în 1989 și nici al securității. AUR este un partid liber, al românilor patrioți, necompromiși și care refuză să facă alianțe dubioase pentru a intra în parlament”.

Și chiar așa este: sondajele de opinie nu includ și partidele extraparlamentare, asta deși la fiecare ciclu de alegeri acestea au avut câștig de cauză. Să nu uităm că USR-ul lui Nicușor Dan și PPDD a lui Dan Diaconescu erau ocolite în fazele inițiale ale sondării publice și au produs niște cifre exorbitante.

Și la alegerile europarlamentare independenții a fost eliminați din opțiunea de vot sondată, însă aceștia au reușit împreună să depășească partide considerate importante. Pe de cealaltă parte partide importante, date cu scoruri importante în sondajele de opinie, precum USR și PSD, în fața urnelor nu s-au dovedit atât de victorioase.

Și totuși cititorii să creadă cele spuse de AUR?

Dacă ar fi să ne uităm la expunerea în mediul online al liderului George Simion, poate partidele tradiționale ar trebui deja să se sperie. Poate acesta este și motivul pentru care el este neglijat ca și actor politic, cu atât mai mult cu cât discutăm de un personal tânăr, de doar 33 de ani, greu de ținut în mână.

Apelurile liderului de partid făcute prin intermediul rețelelor de socializare ajung la milioane de români în fiecare lună.

La moment George Simion are în mediul online o expunere mai mare decât Dacian Cioloș, Dan Barna, Traian Băsescu, Marcel Ciolacu și Ludovic Orban la un loc.

Dacă ar fi să ne amintim de Dan Diaconescu, ce a reușit dintr-o televiziune să construiască un partid de 17%, am putea spune că Alianța pentru Unirea Românilor a lui George Simion reprezintă la acest moment principala amenințare extraparlamentară la adresa partidelor politice care controlează de 30 de ani România.

  • Avertismentul sumbru al lui Zelenski: Bucureștiul și Varșovia, în raza directă a noii amenințări rusești
    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, după ce Rusia a fosit o rachetă Oreşnik pentru a ataca Ucraina, că, din perspectiva utilizării rachetelor balistice cu rază medie, aceasta reprezintă aceeaşi provocare pentru toţi: Varşovia, Bucureşti, Budapesta şi multe alte capitale, el pledând pentru necesitatea unui ”sistem de acţiune comun, un sistem de apărare colectivă – unul care să funcţioneze cu adevărat”. ”Dacă ruşii nici măcar nu se mai obosesc să găsească un pretext plauzibil pentru folosirea unor asemenea arme, atunci nicio relaţie personală şi nicio retorică nu vor proteja pe nimeni”, a avertizat el. ”Oreşnik a fost folosită din nou – …
  • Statul preia controlul integral asupra Aeroporturilor București: CNAB intră din nou în proprietate publică
    Compania Națională Aeroporturi București, entitate care operează cu rezultate financiare consistente aerogările Otopeni și Băneasa, urmează să fie din nou controlată integral de stat, conform deciziei de vineri a acționarilor. Decizia acționarului majoritar deschide calea renaționalizării CNAB Acționarul majoritar al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), care este statul român, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), a dat votul decisiv, vineri, pentru aprobarea intenției de a cumpăra restul de acțiuni, deținute de Fondul Proprietatea. Votul negativ al reprezentanților Franklin Templeton, nu a putut înclina balanța, astfel că urmează un întreg proces de negociere pentru a ajunge la suma pe care statul o va plăti pentru …
  • Chiria, un lux pentru tinerii la început de drum
    Costurile tot mai ridicate ale locuințelor au transformat statul de unul singur în chirie într-o reală provocare pentru tinerii aflați șa început de carieră. O recentă postare pe Reddit a stârnit numeroase controverse și a radus în discuție o problemă foarte sensibilă a generației tinere: cum reușești să te întreții singur, când salariile sunt modeste, iar chiriile cresc în mod constant. „Cum reușiți să stati singuri în chirie? Eu, unul, nu înțeleg cum oamenii proaspăt ieșiți din facultate își pot permite să stea singuri în chirie… când și un apartament amărât cu o singură cameră ajunge la 1200-1500 de lei. Poate e o problemă majoră specifică aici, în Iași, dar mă rog. Tot aud alți oameni cam la același nivel de carieră ca mine care stau singuri în apartamente moderne cu două camere etc. Iar eu dau 700 de lei pe o cameră într-un apartament cu patru camere”, a scris românul pe Reddit. Mesajul a adunat rapid zeci de răspunsuri, iar experiențele conturează o realitate dură: pentru mulți, independența financiară vine cu compromisuri serioase sau cu sprijin din exterior. Mulți utilizatori susțin că, în spatele aparentei stabilități, există adesea sprijin din partea familiei sau renunțări importante. „Îi ajută părinții ba cu bani, ba cu mâncare gătită, nu lucrează pe minim pe economie, ci au salarii decente, au colegi sau colege de apartament (deci nu singuri cum e în postare) își fac datorii își sacrifică alte lucruri (concedii, mașină personală, livrare mâncare, haine noi tot timpul etc). Sau o combinație din cele de mai sus. De cele mai multe ori vorbim de ajutor de la părinți.” Alții vorbesc direct despre costurile și compromisurile personale. Un utilizator din București spune: „Eu stau aproape de un an singur în chirie în București. Dau aprox 2000 de lei (cu întreținerea și toate cele) dintr-un salariu de ~4000. Apartamentul e vai mama lui, dar prefer așa decât să dau mai puțin dar să mai stau cu cineva în apartament. Plătesc în plus, dar liniștea și pacea de a nu mă bruia nimeni la cap nici ziua, nici noaptea sunt neprețuite.” sursa foto: Hepta Pentru alții, începutul a fost foarte gre. Un fost student a povestit: „Acum câțiva ani când m-am mutat prima oară singur aveam venituri cam 3000 lei (salariu + bursă) și chirie 1300 lei. Nu era ușor, sincer. Încercam să mănânc cât mai ieftin și comandatul de mâncare/mâncatul în oraș erau o aroganță.” Concluzia multora este rezumată însă cel mai simplu de un alt utilizator: „Cu chiu, cu vai.”
  • Giorgia Meloni: Ultimul lucru pe care vreau să-l fac în viață este să-l ajut pe Putin
    „Europa trebuie să înceapă negocierile directe cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina” – Giorgia Meloni Premierul italian a susținut ideea președintelui francez de a relua dialogul direct cu Rusia. Potrivit lui Meloni, dacă se participă la negocieri doar cu una dintre părți, influența Europei asupra acestora va fi limitată. „Principala problemă este cine trebuie să facă acest lucru. Pentru că vom comite o greșeală dacă, pe de o parte, vom decide să reluăm negocierile cu Rusia, iar pe de altă parte, vom acționa haotic. Astfel, îi vom face un serviciu lui Putin. Și asta este ultimul lucru pe care …
  • UE–Mercosur este și despre globalizarea EURO. De ce sperie Beijingul și Moscova / propaganda anti-UE îl atacă
    Acordul comercial UE–Mercosur, relansat și împins spre ratificare după peste 25 de ani de negocieri, este prezentat de susținători ca un pas major pentru exporturile europene și pentru accesul la o piață combinată de sute de milioane de consumatori. În culise însă, miza este mult mai mare decât tarifele vamale: UE încearcă să recupereze teren strategic în America de Sud, într-o regiune în care China a devenit principalul actor economic, iar Rusia și-a extins influența politică și informațională. În România, acordul a ajuns rapid în colimatorul partidelor pro-Kremlin, care îl atacă prin reflex propagandistic, nu prin analiză: aceeași schemă prin …
  • Acordul comercial UE-Mercosur, un proiect benefic pentru statele membre. Partidele putiniste din România au început să latre
    Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, negociat de ani de zile și relansat în contextul reașezărilor economice globale, este privit de majoritatea statelor membre ca un proiect strategic: acces extins la piețe, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și o șansă pentru exporturile europene într-o zonă cu peste 260 de milioane de consumatori. În România însă, discuția a fost rapid deturnată de partidele putiniste, care au început să împrăștie panică și sloganuri agresive, folosind orice pretext pentru a intoxica spațiul public. Cu reflexul bine cunoscut: când Europa construiește, ei latră. Un acord strategic, nu un moft birocratic Documentul urmărește …
  • Ion Sterian, mafiotul de la Transgaz
    În România începutului de 2026, unde cetățenii sunt îndemnați să accepte taxe mai mari, ajustări fiscale și „disciplină bugetară”, există un colț de stat care pare să funcționeze după alte reguli: Transgaz, operatorul național de transport al gazelor și un monopol natural în infrastructura energetică. În centrul acestui sistem se află directorul general, Ion Sterian, o figură care a devenit simbolul unei realități greu de apărat public: salarii uriașe, contracte cu protecții exorbitante și un mecanism de cheltuieli care include bani pentru publicitate și campanii, plătite din resursele companiei controlate de stat. Nu e vorba despre opinii sau zvonuri. O …
  • Putinismul și Trumpismul, două curente autoritare reciclate la București: „populiștii de carton” atacă UE, dar trăiesc din frica pe care o fabrică
    O nouă rețetă de manipulare: „patriotism” din platou, simpatie pentru Moscova și admirație pentru MAGA, livrate ca spectacol pentru electorat.În timp ce România are nevoie de soluții reale pentru economie, infrastructură și siguranță, tot mai mult spațiu public este confiscat de un tip de populism agresiv, construit pe două modele toxice: putinismul (autoritarism, cultul liderului, propaganda anti-Occident) și trumpismul (demonizarea instituțiilor, războiul permanent cu presa, simplificarea realității în slogane și „dușmani interni”). În ultimele luni, presa a documentat cum narative pro-Kremlin și teme de tip „MAGA” se infiltrează în discursul public din România, fiind amplificate de politicieni și comunicatori care …
  • Românii trebuie să se uite cât mai mult la Bruxelles și să ignore complet SUA și Rusia. Viitorul României este în UE
    Primele zile ale anului 2026 vin cu un adevăr incomod pe care România îl evită de prea mult timp: în timp ce Bucureștiul oscilează, sperând să „joace” pe mai multe fronturi geopolitice, lumea se restructurează brutal. Iar în această restructurare, SUA și Rusia apar tot mai des, pentru tot mai mulți observatori, drept actori care tensionează și uneori subminează regulile ordinii internaționale, fie prin forță militară, fie prin decizii unilaterale, fie prin folosirea sancțiunilor și presiunilor ca instrument global de politică externă. Pe de o parte, Rusia rămâne un exemplu major de contestare a dreptului internațional, în special prin războiul …
  • România care strânge cureaua: cum se vede realitatea din bonurile de casă
    Există multe moduri de a măsura teama, prudența sau așteptarea unei societăți. Unele se văd cu ocazia alegerilor electorale, altele în economii, dar cel mai sincer dintre toate se vede într-un loc banal: în coșul de cumpărături. Pentru că exact acolo, între conservele rămase pe raft, între hainele puse la loc și între carburantul cumpărat strict cât trebuie, se vede o țară care începe să strângă cureaua. Noiembrie 2025 a fost una dintre acele luni în care România și-a redus în tăcere consumul. Cifrele au fost confirmate vineri de Institutul Național de Statistică. Instituția spune că vânzările din comerțul cu …
  • Miza reală a începutului de an: șefii din justiție și serviciile secrete se negociază „la pachet”, iar președintele Nicușor Dan pare tot mai izolat
    În culisele puterii, începutul de an 2026 aduce în prim-plan una dintre cele mai sensibile bătălii instituționale: numirea șefilor marilor parchete și ai serviciilor de informații, un proces care, potrivit unor surse politice citate de presă, se poartă „la pachet” și ar urma să fie decis prin negocieri între partidele din coaliție și președintele României, Nicușor Dan. Dincolo de limbajul protocolar („consultări”, „cooperare instituțională”), criticii acestui mecanism vorbesc despre un târg politic cu efect direct asupra justiției și a securității naționale. Discuțiile pentru șefia SRI și SIE, dar și pentru conducerea DNA, DIICOT și Parchetul General, sunt descrise în presă …
  • Taxele locale cresc în 2026: proprietarii plătesc nota, iar scumpirile se vor simți în economie
    Majorările de taxe și impozite locale intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026 au reaprins una dintre cele mai sensibile discuții sociale: cine suportă povara consolidării bugetare? În timp ce autoritățile susțin că măsurile sunt necesare pentru echilibrarea finanțelor publice, tot mai mulți români reclamă că plata este transferată în mod disproporționat către proprietarii de locuințe și către cei care dețin autoturisme. Potrivit relatărilor din presă, majorările vizează nu doar casele și apartamentele, ci și anumite categorii de vehicule, iar pentru mașini se introduce explicit logica „poluatorul plătește”, ceea ce ar putea aduce creșteri mai accentuate pentru unele motorizări. În …

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.
Back to top button