La mai bine de șapte decenii de la primul val al deportărilor, comemorăm zecile de mii de victime care au căzut pradă teroarei comuniste, făcând publice numele câtorva din cei care au răpit, pe nedrept, viețile condamnaților și s-au scăldat în sângele lor nevinovat.
Cum îi chinuiau pe oameni călăii nemiloși ai lui Stalin
Piotr Maggo: „Când împuști, îi dai un șut în fund, pentru ca sângele să nu-ți murdărească tunica și soția să nu fie nevoită să o spele iarăși”.
Adepții lui Stalin și patrioții sovietici tăinuiesc nemeritat despre încă un tip de „stahanoviști”, călăii NKVD. Printre ei se numără adevărații recordmeni: Generalul Vasilii Blohin, care a împușcat nu mai puțin de 20 de mii de oameni, Piotr Maggo – 10 mii. Majoritatea călăilor au decedat de moarte bună, au fost îngropați cu onoruri și până în prezent sunt pomeniți de către funcționarii de securitate. Vorbind despre represiunile staliniste, adesea este amintit doar Gulagul, cu toate că el a fost doar o parte a aparatului represiv. Sute de mii de oameni nici nu ajungeau până în Gulag, deoarece, erau împușcați pe poligoane.
Dimensiunile acestui sistem uimește. În timpul represiunii în 1937, au fost împușcați 353.074 de oameni, aproximativ câte o mie de persoane pe zi. Iar în anul 1938 – 328.618 de persoane. În următorii ani, numărul celor împușcați a scăzut mult: 1936 – 2552, 1940 – 1649, 1950- 1609. Cu toate acestea, călăii în tot acest timp aveau „de muncă” – ba aveau de executat zeci de mii de ofițeri polonezi din Katyn, Kalinin sau executau dezertorii din timpul deportărilor.
Blohin, cel care a răpit peste 20 mii de vieți
Mai mult de jumătate din execuții se hotărau la Moscova, după câteva interogări organizate de „troika”, de aceea, stahanoviștii NKVD, se găseau în principiu în capitală. Cercul acestora era destul de restrâns – în toată Moscova, doar 10-15 persoane. Numărul mic al călăilor, nu era din cauza că nu s-ar fi găsit oameni care să efectueze aceste execuții, dar, pentru că un „adevărat” călău trebuie să fie un meșter desăvârșit: să aibă un psihic puternic, abilități profesionale, păstrarea securității (nici chiar rudele călăilor nu cunoșteau cu ce se ocupă, de fapt, aceștia în NKVD) și devotament.
Unul dintre acești „meșteri” care a bătut toate recordurile este Vasilii Blohin. În cariera lui, generalul Blohin a împușcat personal, aproximativ 20 mii de oameni. Iar alți doi: P. Maggo și S. N. Nadaraia – câte 10 mii de oameni fiecare.
„Ne spălam cu apă de colonie ca să ne descotorosim de mirosul de sânge”
Vasilii Blohin s-a născut în 1895, în regiunea Vladimir, într-o familie de creștini săraci. La 15 ani a început să lucreze la Moscova, în timpul Primului Război Mondial a devenit ofițer, iar din anul 1921 – în Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluției și sabotajului. Apoi din 1926 a crescut până la gradul de comandant la Direcția Politică de Stat Unită, în cadrul NKVD, care pe atunci făcea parte din Ministerul Securității Publice, apoi a fost responsabil de execuții până s-a pensionat, adică până în 1953.
Serviciul lui Blohin era greu: practic el este unicul executor din cei 15, care a ajuns la pensie teafăr. Poate din cauza că, întotdeauna a respectat regulile de siguranță și nu a băut la lucru.
Unul dintre călăi, Emelianov, își aducea aminte: „Cu siguranță că beam votcă până la pierderea cunoștinței. Ce nu ați spune, acesta era unul dintre cele mai dificile servicii. Oboseam atât de tare, încât nu ne puteam ține pe picioare. Ne spălam până la brâu cu apa de colonie ca să ne descotorosim de mirosul de sânge și praf de pușcă. Chiar și câinii simțeau acest lucru și ne lătrau de departe”.
Executorii își ieșeau din minți
Nici nu e de mirare că executorii decedau la o vârstă fragedă sau își ieșeau din minți. Mulți s-au concediat ori s-au pensionat din cauza schizofreniei – cum este în cazul lui Emelianov, sau boli nervoase și psihice – în cazul lui Maci. În foaia de concediere a lui Emelianov scria: „În timpul apropiat, tovarășul Emilianov se pensionează, deoarece suferă de schizofrenie, care are legătură cu activitatea sa operațională pe termen lung pentru organele de drept”.
Piotr Maggo, într-o bună zi, după ce a împușcat 20 de oameni, a avut un adevărat acces de furie. A început să țipe la șeful Departamentului Special Popov, confundându-l cu încă o jertfă: „Tu ce stai aici? Dezbracă-te, chiar acum! Că te împușc pe loc!”, a strigat călăul, speriindu-l de moarte pe NKVD-ist.
Odată Maggo a fost mustrat de către superiorul său I. D. Berga. Acesta a menționat într-un raport, că mulți condamnați mureau cu cuvintele: „Trăiască Stalin!” Hotărârea conducerii a fost următoarea: „Este necesară realizarea lucrărilor educaționale printre condamnați, pentru ca aceștia să nu ponegrească numele șefului în cel mai nepotrivit moment!”. Astfel, înainte de moarte condamnaților li se făcea morală.
Responsabilul masacrului de la Katyn
Vasilii Blohin, înainte de execuții se îmbrăca în uniformă din piele – cu șorț mai jos de genunchi, jambiere și chipiu. Înainte și după executare servea un ceai. Din copilărie iubea mult animalele, îndeosebi, caii, iar după moartea sa a lăsat o bibliotecă de circa 700 de cărți despre creșterea cailor. Blohin a fost acel responsabil de executarea a circa 700 de polonezi din Katyn.
În 1991 la interogatoriul Procuraturii Militare Generale URSS, unul din membrii echipei de executare, fostul șef al NKVD-ului din regiunea Kalinin, Tocarev, povestea: „Prizonierii polonezi au fost împușcați din „Walter”. Știu exact, deoarece, a fost adusă o valiză întreagă. Operațiunea era condusă chiar de Blohin. Ne împărțea pistoalele, iar când operațiunea se termina, tot el le strângea înapoi”.
Ulterior, Blohin a fost arestat, a fost deposedat de titlul de general-maior și opt medalii, de asemenea, i s-a luat și pensia în mărime de 3150 de ruble, cu toate că salariul mediu lunar nu depășea 700 de ruble. Astfel, Blohin a decedat de atac de cord. Acesta a fost îngropat în 1955 la cimitirul din Novodevici. Tot acolo, au fost îngropați și alți executori. La sfârșitul anilor 60, post mortem, medaliile i-au fost întoarse.
Executarea într-o oarecare măsură a fost o „artă”. Piotr Maggo îi învăța pe călăii neexperimentați: „Acea persoană care este condusă spre executare trebuie să aibă mâinile legate la spate cu o sfoară. Când trebuie, execuți comanda „la dreapta”, „la stânga”, până ajungeți la locul destinației, acolo deja sunt pregătite rumegușul sau nisipul. Îl împuști. În același timp, când împuști îi dai un șut în fund, pentru ca sângele să nu-ți murdărească tunica și soția să nu fie nevoită să o spele iarăși”.
Mașina era spălată în fiecare zi de sânge…
Iată ce povestește Tocarev despre executarea ofițerilor polonezi în regiunea Kalinin, de la 5 aprilie 1940:
„Blohin ne-a făcut semn spunând: „ Să mergem, e timpul să începem”. Blohin și-a pus haina specială: o pălărie cafenie din piele, pardesiu negru din piele, mănuși din piele până la cot. Pentru mine a fost un moment impresionant – am văzut un călău.
Oamenii erau aduși câte unul, pe un coridor lung de către Blohin și Rubanov, apoi, acesta era condus într-o cameră roșie, plină de placate propagandistice și o statuie a lui Lenin. Era o cameră nu prea mare, de circa cinci metri pătrați. Aici, pentru ultima dată era verificată identitatea prizonierului. Îl întrebau numele și data nașterii, pentru a exclude orice greșeală. După care, ofițerilor sau polițiștilor polonezi li se îmbrăcau cătușe și erau duși în „Camera de executare”. Aici lua sfârșit viața prizonierului. Călăii cu experiență împușcau în gât, ținând pistolul oblic în sus. În acest caz, probabilitatea ca glonțul să străpungă ochiul sau cavitatea bucală, era destul de mare. Astfel, sânge era mai puțin decât în cazul, când prizonierul era împușcat în cap. Ucideau câte 250 de oameni pe zi.
Corpurile neînsuflețite erau scoase în curte, pe ușa din spate. Acolo deja era pregătit camionul. Mașina era spălată în fiecare zi de sângele și fragmentele de creier care rămâneau acolo. Corpurile erau acoperite cu o prelată și apoi arse într-o pădure nu departe de Mednoe.
Atunci, când toți prizonierii din Ostankovo au fost lichidați, Blohin a organizat o libație de adio, pentru acei, care au ucis mai mult de 6300 de oameni. Blohin a primit un premiu – salariul lunar, iar alții au primit biciclete ori patefoane”.
500 de executări într-o singură noapte
După moartea lui Stalin, călăii nu au fost atinși de represiune. Unul dintre aceștia, Nadaraia a crescut în grad până la șeful securității lui L. P. Beria. Specialist universal – a condus personal ancheta și personal împușca. Se deosebea cu o productivitate înaltă, până la 500 de executări într-o singură noapte. În anul 1955, a fost condamnat la zece ani de gulag. A ieșit în 1965, după care și-a petrecut liniștit viața în Georgia.
Însă, călăii care au ucis până la câteva sute de oameni, singuri sfârșeau prin a fi împușcați. Indicativă este soarta NKVD-iștilor care au participat la executarea în masă de la închisoarea Solovețk, din pădurea Sandormoh (circa 2000 de cadavre), în octombrie 1937.
Executările s-au început la 27 octombrie, apoi activitatea s-a stopat pentru patru zile, deoarece executorul principal Matveev a început să bea, din cauza că un prizonier a fugit (în timpul apropiat prizonierul a fost prins și împușcat). Executările au reînceput de la 1 noiembrie și s-au terminat la 4 noiembrie. La sfârșitul operațiunii unor călăi le-au fost acordate premii, iar alții, o lună mai târziu, au fost arestați.
Călăii care au sfârșit executați
Majoritatea personalului sau cei care au avut o oarecare legătură cu executarea de la Solovețk, au fost arestați și duși la Moscova. Aceștia au fost: șeful celui de-al zecelea departament al Direcţiei Generale a Securităţii Statului, NKVD URSS, moscovitul Nicolai Antonov-Grisiuk; colonelul superior al Securității de stat, Veinștoc Iacov, Krukovschii Vsevolod și procurorul din Leningrad Pozern B.P. Toți cei menționați mai sus, au fost învinuiți că ar fi fost spioni și împușcați. Aceștia au fost executați de către fostul coleg de lucru, Vasilii Blohin.
Cu toate acestea, toți acești NKVD-iști executați și care odinioară au fost călăi – în decursul anilor următori au fost reabilitați.
Principalul executor al crimelor de la închisoarea Solovețk din pădurea Sandormoh, Matveev a fost arestat peste un an și jumătate, în martie 1939. Soarta lui Matveev, în comparație cu alți călăi, a fost una destul de bună. Acesta a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar cazul a fost revizuit de către Divizia Militară a Curții Supreme de Justiție și – redus până la trei ani. Nici de medalii nu a fost deposedat. În afară de aceasta, Matveev a fost eliberat înainte de termen.
În timpul războiului, el deja deținea funcția de șef al unei închisori, iar în afară de medaliile pe care le deținea, a mai fost decorat cu ordinul Lenin. Câteodată, acesta se reîntorcea la vechea funcție – executa prizonierii. A decedat de moarte bună, pe timpul când la conducere era Brejnev.
Încă un călău, Garin, a împușcat aproximativ 400 de persoane, în primăvara lui 1938 a fost transferat ca șef în lagărul din Karelia, în 1940 a decedat de un atac de cord și a fost îngropat la Moscova.
Călăul Raevskii, care a împușcat circa 300 de oameni, a fost arestat cu aprobarea lui L.P. Beria ca „unul din conducătorii organizației rebele antirevoluționare, care a existat printre prizonierii lagărului pe insula Solovki”. După ce și-a ispășit pedeapsa, a redobândit gradul de locotenent-colonel.
În prezent, toți acești executori, sunt considerați „Jertfele represiunilor lui Stalin”. Câțiva s-au regăsit chiar pe panourile de onoare ale FSB-ului.
- Cum au ajuns instituțiile precum CCR să fie ocupate de rețele de crimă organizată
Curtea Constituțională a fost gândită, în teorie, ca gardianul democrației, instituția supremă care apără legea fundamentală de abuzurile politice. În realitate, a devenit o anexă a sistemului corupt, un bastion al rețelelor de influență, al pilelor și al intereselor obscure. Nu mai decide în numele poporului, ci în favoarea celor care i-au numit acolo. Cum s-a ajuns aici? Simplu. Prin complicitate și trafic de influență. Membrii CCR nu sunt aleși pe criterii de competență sau integritate, ci pe baza apartenenței la clicile politice. PSD, PNL, chiar și USR, toate partidele care au avut acces la putere și-au împărțit locurile ca … - Românii au găsit soluția eficientă: Casa Poporului și clădirea Guvernului să devină închisori!
Într-o țară unde nimic nu merge cum trebuie, românii au venit cu o idee genială: să transformăm Casa Poporului și clădirea Guvernului în închisori. Nu de alta, dar așa ar fi, în sfârșit, folosite eficient și în interesul public. Casa Poporului – cea mai mare clădire administrativă din Europa – stă mai mult goală, plină de lux inutil și aer condiționat pe banii noștri. Dacă tot e atât de impozantă, de ce să nu devină și utilă? Se pot amenaja celule spațioase, cu vedere spre parc, pentru foști și actuali demnitari. Are tot ce-i trebuie: camere mari, buncăre, sisteme de … - Lipsă de respect față de istorie la Sf. Gheorghe
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș atrage atenția public, din nou, asupra stării de degradare avansată în care se află zona Grupului Statuar „Mihai Viteazul” din municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Grupul statuar central, care îl reprezintă pe domnitorul Mihai Viteazul înconjurat de oștenii săi, a ajuns într-o stare deplorabilă după numeroase acte de vandalism, lipsa îngrijirii temeinice și o calitate slabă a materialelor utilizate la reparații, menționează reprezentanții forumului într-un comunicat remis Cotidianul.ro. Fotografiile remise Cotidianul.ro arată plăci de marmură desprinse, soclul deteriorat, treptele fisurate și pavajul din jurul ansamblului avariat. Toate sunt „semne ale unei … - Robert Turcescu: Moțul userist Friț mai are de așteptat, deși dă semne de nervozitate. Pe dosarul lui scrie “agent”, deci mai greu spre imposibil cu cetățenia…
USR și-a pus moț un agent străin căruia statul român refuză să-i dea cetățenie tocmai pentru că știe că e agent al unui alt stat (probabil german). Moțul mormanului userist anunță public că de un an de zile i se refuză/amână acordarea cetățeniei și dă vina pe chestiuni birocratice care, vezi Doamne, îl fac pe el, pe acest moț userist, să se simtă “și mai român”. Nu, bă, nu ești! Statul român, așa debil cum e el, încearcă să se apere. Presiunea e mare, din ce în ce mai mare, dar există încă zone de apărare prin care se încearcă … - Mirel Palada: „Românii și-au votat călăul”. Un rechizitoriu despre colaps, multinaționale și ironia amară a votului
Sociologul Mirel Palada a publicat un text care circulă intens în aceste zile, un diagnostic crud și amar despre ce se întâmplă în România sub noul regim politic. Plecând de la o întrebare simplă – cine sunt cu adevărat vinovații pentru deficitul uriaș al țării? – Palada construiește o analiză care atinge nervul real al economiei românești: multinaționalele, optimizările fiscale și obediența politică față de structuri externe de putere. „Dacă ar fi ieșit președinte George Simion, acesta s-ar fi îndreptat imediat asupra adevăratei probleme de deficit a țării: abuzurile făcute de multinaționale. Miliardele de euro scoși din țară sub diferite … - Pieleanu a fost iertat de sistem, nu mai e prădător sexual
Sistemul are darul de a spăla păcatele celor care-i servesc interesele. În România, nu ai nevoie de achitare – e suficient să fii de-al lor. Așa se face că Marius Pieleanu, sociologul de casă al PSD, omul cu sondaje convenabile și apariții constante pe Antena 3, a fost trecut cu vederea în ciuda unor acuzații publice extrem de grave. Jurnaliste, studente, foste colege de breaslă au vorbit despre comportamente inacceptabile. Ana Birchall, fost ministru al Justiției, l-a numit direct „prădător sexual” și a povestit cum a fost hărțuită verbal. Alte voci au rememorat episoade de groază în sălile de curs, … - Ilie Bolojan poate fi comparat cu Petru Groza: ambii au o majoritate largă
Într-o țară obosită de haos și corupție, Ilie Bolojan a venit ca o promisiune a proeuropenilor în campania prezidențială. Însă la doar o lună de când se chinuie să formeze un guvern cu o majoritate parlamentară zdrobitoare, România lui Nicușor Dan pare să fi schimbat haosul cu autoritarismul, iar democrația cu o „dictatură eficientă” de tip nou. Totul sub o fațadă democratică. Totul cu o tăcere suspectă din partea presei de casă. Comparat de tot mai mulți analiști cu Petru Groza, omul instalat de sovietici pentru a anula pluralismul românesc în 1945, Ilie Bolojan nu vine cu tancuri, ci cu … - SRS: Un individ ajuns prin fraudă preşedinte al României, îl va numi, ca o consecinţă a fraudei, pe un altul drept premier
„Unul pozează în piticul bun. Celălalt, în piticul rău. Disputa dintre cei doi se substituie, în mod viclean, unor dileme esențiale pe care le traversează statul român. Nicușor Dan pozează, la mica înțelegere, în piticul bun, care se ține de angajamentul scris și nu susține mărirea TVA. Iar Ilie Bolojan pozează în piticul rău, care, vezi-Doamne, taie în carne vie pentru a revigora economia României. Din ambele direcții se încearcă anestezierea populației”, scrie jurnalistul Sorin Roşca Stănescu. „Atâta timp cât partidele politice, așa cum au dovedit-o pe deplin, în fruntea cărora sunt aceiași și aceiași lideri pe care electoratul i-a … - Cornel Nistorescu: Ne-au luat de proști ca să piardă vremea
Vreme de o lună de zile, am fost ținuți de fraieri. Ca să nu zic de fraieri, cum tocmai dă să pice „finanțistul” de Vasile Blaga. Prea „crudul și naivul” președinte Nicușor Dan, ca să priceapă cu ce se mănîncă președinția, a încercat s-o învețe la intensiv. S-a aruncat pe ciorbă cu furculița și ne-a scos ochii cu promisiunea că rezolvă deficitul bugetar. Asta a ținut minte din campania electorală. I s-a părut că ține ca program de rupt gura și l-a ținut minte. Și a ținut. Și, cînd să se apuce de „deficitul bugetar”, și-a dat seama că n-are habar, … - Ion Cristoiu: Israelul umilit de Iran. Va apela la lovitura nucleară tactică?
Ceea ce lăsă impresia unui moment care nu-i în premieră între Israel și Iran și anume o lovitură chirurgicală neașteptată a Israelului urmată de ceea ce iranienii numesc răzbunare. Mă rog, intervenția unor altor mari puteri, inclusiv a Americii, și astâmpărarea, ca să zic așa, stingerea conflictului, deci ceea ce ne așteptam cu toții, nu s-a întâmplat. Între Israel şi Iran este un război în toată regula, după ce Israelul a uimit toată lumea şi, sigur, liderii israelieni au făcut caz de ce lovitură chirurgicală, cum au omorât ei lideri militari şi ce a făcut Mossadul, cum îl compară Mossadul, toate …
