Primul magistrat care a primit dosarul lui Buzatu la CA Iași s-a abținut 

Primul magistrat căruia sistemul aleatoriu de repartizare a dosarelor de la CA Iași i-a repartizat contestația președintelui CJ Vaslui Dumitru Buzatu ar fi fost soțul procuroarei DNA Iași care instrumentează cazul demnitarului.

În aceste condiții, conform legii, magistratul Adrian Chiriac a introdus o cerere de abținere care a fost de altfel acceptată de către un alt complet al Curții ieșene. Soșia acestuia, Cristina Chiriac, este magistratul DNA Iași care a organizat flagrantul delict în cazul lui Buzatu și totodată șefă a structurii teritoriale.

Miercuri la ora 11 a fost stabilit noul termen pentru judecarea contestației liderului CJ Vaslui, iar completul care va lua cauza în discuție este format din președinte Anda Crișu Ciocîntă și judecător de drepturi și libertăți Alexandra Cristina Cojocaru Roșu.

De ce a fost trimis la „odihnă„ Dumitru Buzatu

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui care a judecat propunerea arestării preventive a șefului CJ Vaslui Dumitru Buzatu, Cătălin Constantin Crăciun, demontează integral toate susținerile demnitarului dar și pe cele ale apărării acestuia și punctează că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate complini bunul mers al anchetei de mari proporții a DNA Iași.

Concret, magistratul arată în motivarea sa declarațiile susținute de Buzatu în instanță. Buzatu a invocat și în  fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele. de 125.000 de lei.

Magistratul enumeră și motivele efective pentru care Buzatu trebuie extras din societate pe durata urmăririi penale din acest dosar, unele ținând de eficiența și bunul mers al anchetei penale, ce ar putea fi alterată de ascendentul avut de Buzatu asupra unor viitori martori, iar alta de impactul cazului în mediul public.

Dosar făcut „la umbră„

„Dosarul de urmărire penală se află într-o stare incipientă, urmărirea penală urmând a fi completată cu acte care să lămurească situația de fapt.

Urmează ca probatoriul să fie completat, astfel încât, pentru trimiterea în judecată a inculpatului, să îndeplinească un standard mult mai înalt decât cel suficient pentru dispunerea unei măsuri preventive.

Cele mai multe activități desfășurate au fost executate în mod conspirat, astfel cum impunea specificul cauzei, pentru completarea urmăririi penale, audierea altor persoane fiind necesară.

Constatăm că suspiciunea rezonabilă de comiterea a faptei reținute în sarcina inculpatului nu se bazează doar pe declarația colaboratorului cu identitate protejată, în cauză fiind administrate şi alte probe, așa cum am arătat ai sus.

Această aparență de comitere a faptei nu este de natură a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul şi nu este obligatoriu să se încadreze în standardul prev. de art. 103 alin. 3 C.pr.pen., care se referă la o soluție care tranșează această vinovăție, respectiv cea de condamnare, renunțare sau amânare a aplicării pedepsei.

Concluzionând, se apreciază că la acest moment procesual există probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul au săvârşit infracțiunea pentru care este cercetat, după cum rezultă din probatoriul administrat până în prezent.

Prin urmare, condiţia prevăzută de art. 202 alin. 1 este îndeplinită”, scrie magistratul Constantin Cătălin Crăciun, de la Tribunalul Vaslui.

Buzatu, „un pericol„…

Astfel, mai notează magistratul Crăciun „pericolul social generic este determinat de legiuitor în momentul incriminării faptei, ţinându-se seama de valorile sociale cărora li se aduce atingere, gravitatea vătămării şi corespunde unui anumit grup de infracţiuni”.

„Pericolul social concret este în schimb determinat de organele judiciare cu ocazia analizei fiecărei fapte. Existenţa pericolului public rezultă din însuşi pericolul social al faptei avându-se în vedere reacţia publică şi posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi că sunt autori.

Judecătorul nu trebuie să fie insensibil sau indiferent la opinia publică, însă trebuie să asigure un echilibru între interesele contradictorii ale victimelor şi cele ale autorilor în scopul respectării interesului public.

Dincolo de impactul public sau mediatic al cauzei, trebuie să se analizeze dacă infracţiunile pentru care este acuzat inculpatul tulbură ordinea juridică şi mediul social ocrotit prin normele dreptului penal şi dacă creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor desfăşurare.

De asemenea, nu se pot avea în vedere doar date legate de persoana inculpatului ci şi date referitoare la faptă, date care în speţă sunt de natură a crea un sentiment de insecuritate şi credinţa că justiţia nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii, în lipsa unei măsuri ferme.

În cauza în care este cercetat inculpatul, s-a apreciat de către procuror că fapta comisă de acesta prezintă un pericol social deosebit care rezultă din probele puse la dispoziţia instanţei cu ocazia propunerii luării măsurii arestării preventive”, se mai arată în motivarea Tribunalului Vaslui.

Fapte ca ale lui Buzatu amplifică neîncrederea în aleși

„Constatăm că săvârșirea unei astfel de fapte amplifică neîncrederea oamenilor în clasa politică şi conducătorii aleși prin vot, producând un sentiment puternic de indignare şi de insecuritate, iar credința că banii statului sunt însușiți sistematic de către cei care trebuie să-i administreze este de natură să creeze dezechilibre majore între interesele celor care contribuie la bugetele statului şi interesele statului care trebuie să funcționeze cu aceste resurse.

Corupția în general, lipsește statul de resurse și împiedică accesul oamenilor la serviciile publice, împiedică dezvoltarea economică, subminează instituțiile democratice și contribuie la instabilitate politică. Discrepanța care se creează la nivelul societății, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și starea de sărăcie a unei însemnate părți din populație, consolidează lipsa de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului.

Lupta împotriva corupției este esențială pentru buna funcționare a statului şi pentru bunăstarea cetățenilor săi, astfel că organele judiciare trebuie să intervină prompt şi ferm atunci când există indicii că astfel de acte sunt comise.

Luarea măsurii preventive cele mai severe, cea a arestului preventiv, este cerută în cauză şi de ascendentul pe care inculpatul îl are asupra persoanelor care vor vi audiate în cauză pentru lămurirea situației de fapt, existând posibilitatea influențării acestora. Asigurarea bunei desfășurări a procesului penal nu poate fi lăsată hazardului, izolarea inculpatului de mediul în care şi-a desfășurat activitatea şi limitarea posibilităților acestuia de a lua legătura cu posibilii martori fiind esențială.

În același timp, lăsarea lui în libertate ar putea să aibă drept consecinţă şi încurajarea altor persoane, care au luat cunoștință de activitatea acestuia, de a proceda în mod similar la nesocotire valorilor sociale, observând că atitudinea organelor judiciare este una de toleranţă”, conchide judecătorul care a stabilit arestarea preventivă a președintelui CJ Vaslui.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui care a judecat propunerea arestării preventive a șefului CJ Vaslui Dumitru Buzatu, Cătălin Constantin Crăciun, demontează integral toate susținerile demnitarului dar și pe cele ale apărării acestuia și punctează că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate complini bunul mers al anchetei de mari proporții a DNA Iași.

Concret, magistratul arată în motivarea sa declarațiile susținute de Buzatu în instanță. Buzatu a invocat și în  fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele. de 125.000 de lei.

Redăm integral declarația lui Buzatu așa cum o  consemnează magistratul Crăciun în motivarea sa.

„Fiind audiat în cauză, BUZATU Dumitru a declarat în esență că presiunile pe care le-a exercitat asupra funcționarilor responsabili de implementarea proiectelor desfășurate de către Consiliul Județean Vaslui a fost una intensă dar justificată de faptul că data implementării proiectelor era una limită și exista riscul ca Consiliul Județean Vaslui să piardă finanțarea cu obligația acestuia să asigure fondurile implementării din bugetul propriu lucru care era imposibil.

Totodată BUZATU Dumitru mai declară faptul că în urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni s-a întâlnit cu numitul SAVIN EMIL în parcarea Consiliului Județean Vaslui căruia i-a solicitat suma de 125.000 lei ca împrumut.

Acesta a fost de acord iar în cursul zilei de 22.09.2023 s-a deplasat în localitatea Cârja din județul Vaslui unde se află un iaz de pescuit și s-a întâlnit cu niște prieteni și inclusiv cu Savin Emil.

Acesta i-a dat o geantă de culoare maro în care a crezut că se află suma de bani solicitată ca împrumut și ulterior după ce a fost oprit de poliție și procuror a constatat că în geantă se afla suma de 1.250.000 lei sumă pe care nu a solicitat-o niciodată ca împrumut”, se arată în documentul instanței intrat în posesia autorului acestui material.

Dosarul președintelui CJ Vaslui Dumitru Buzatu a fost motivat iar în prezent acesta se află la Curtea de Apel Iași unde urmează să primească termen pentru judecare contestației depuse de apărarea liderului CJ.

30 de zile de „odihnă„…

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, Dumitru Buzatu, a contestat măsura arestului preventiv dispusă, sâmbătă, de Tribunalul Vaslui în dosarul în care este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Contestaţia acestuia urmează a fi analizată, în această săptămână, de Curtea de Apel Iaşi, scrie Agerpres.

Dumitru Buzatu a fost reţinut sâmbătă dimineaţă, după ce a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea 1,25 milioane de lei mită pentru a favoriza o firmă să obţină un contract. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta i-ar fi primit într-un restaurant.

„În perioada 8 mai – 7 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziţie publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul Judeţean Vaslui şi care avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiţii (plată facturilor). În context (…), la data de 22 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, preciza DNA.

Toți oamenii președintelui…CJ

Noi nume apar în dosarul de mare corupție al președintelui CJ Vaslui Dumitru Buzatu, unul dintre acestea fiind ce al administratorului public al județului, Valeriu Caragață.

Caragață, alături de un alt funcționar public, cu funcție de director sunt vizați de mega-ancheta procurorilor DNA Iași pentru fapte de complicitate la luarea de mită.

Este de amintit că la alegerile parlamentare din 2020 Caragață a candidat pentru un post în Senatul României, dar a ieșit pe locul doi ca număr de voturi astfel că a revenit în postul de administrator public al județului.

Concret, se arată în dosarul studiat de judecătorii Tribunalului Vaslui,  în 4 septembrie „s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de Complicitate la infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art.6 din Legea 78/2000 cu referire la art. 289 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că în perioada iunie-septembrie 2023 numiții Caragață Valeriu, administratorul public al județului Vaslui și managerul de proiect al Drumului Strategic din jud. Vaslui, și Toma Cătălin Alexandru, directorul adjunct al Direcției Tehnice din cadrul CJ Vaslui și managerul tehnic al Drumului Strategic din jud, Vaslui, cu intenție au înlesnit, prin îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în regim de urgență privind întocmirea documentației aferente decontării sumei de 15.000.000 lei către SC Soragmin SRL, activitatea numitului Buzatu Dumitru, președintele CJ Vaslui, care a pretins în mod indirect numitului S.E., reprezentantul SC Soragmin SRL, un procent de 10% din suma de bani pe care CJ Vaslui trebuie să o deconteze către SC Soragmin SRL, în virtutea relațiilor contractuale privind lucrările pe care antreprenorul le-a efectuat pe lotul 1 și 2 al Drumului Strategic județean Bârlad – Laza – Codăești (DJ 245, DJ245M, DJ247, DJ246)”.

Despre această faptă anchetatorii ieșeni de la DNA notează că la începutul lunii februarie a fost înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași procesul-verbal de consemnare a denunțului formulat la aceiași dată de către denunțător, din care rezultă că în cursul anului 2019, societatea SORAGMIN SRL, a cărui administrator este Mădălina Șelaru, denunțătorul ocupând funcția de director administrativ, a câștigat o licitație cu fonduri europene a cărui beneficiar este CJ Vaslui privind lotul 1 și 2 din DN 581 până la DJ245(Poienești)- lotul 1 și lotul 2-cuprins între localitățile Laza și Bălteni, jud. Vaslui, întinderea ambelor loturi fiind de 47 km.

În această lucrare, se mai arată în dosarul de la instanța de judecată, societatea a executat lucrări de terasamente, săpături, balastat 30 de cm și piatra spartă 20 cm și stratul de uzură de 8 cm, lucrarea fiind realizată în proporție de aproximativ 75%. S-au efectuat șanțuri, trotuare, poduri și podețe, ziduri de sprijin, toate realizate în proporție de 80%.

„În cursul anului 2021 CJ Vaslui, în calitate de beneficiar, a solicitat o expertiză tehnică privind respectarea condițiilor tehnice pe care societatea denunțătorului și le-a asumat prin caietul de sarcini( stratul de legătură) iar expertul JUDELE Radu, care a efectuat această expertiză, a concluzionat faptul că s-au respectat condițiile caietului de sarcini dar a constatat și faptul că grosimile asfaltului nu sunt conforme, menționând existența și exfolierea unor porțiuni de pe asfalt.

Denunțătorul precizează că CJ Vaslui trebuie să mai achite către SC SORAGMIN SRL aproximativ suma de 3.000.000 euro pentru lucrarea efectuată(80% efectuată).

Denunțătorul mai precizează că, ulterior, în cursul lunii iunie 2022 expertul JUDELE Radu i-ar fi solicitat suma de 700.000 lei pentru a “interveni” la expertiză, înțelegând că în fapt va interveni la nivelul beneficiarului CJ Vaslui, pentru a se debloca sumele de bani datorate de CJ Vaslui pentru lucrarea menționată. Acesta i-ar fi propus denunțătorului să-i remită această sumă de bani sub o aparență de legalitate, încheind un contract de prestări servicii cu SC DRUM POD INVEST SRL, unde soția acestuia deține calitatea de administrator.

În cursul lunii februarie 2023 expertul JUDELE Radu a solicitat directorului tehnic în cadrul SC SORAGMIN SRL, în mun. Tecuci, să încheie contractul de prestări servicii prin care ar aduce completări la expertiza depusă la CJ Vaslui și astfel beneficiarul ar debloca o parte din suma de 3.000.000 euro”, se mai arată în documentele de la dosar.

Colaboratori DNA pe urmele funcționarilor

Încă din luna februarie DNA a pus colaboratori pe urmele funcționarilor publici din cadrul CJ pentru a „purta conversații telefonice, să înregistreze discuțiile purtate şi să supravegheze video, audio şi prin fotografiere pe numitul Radu Judele, expertul în lucrări de infrastructură, fiul lui Radu Judele, fost șef DRDP Iași care a decedat în 2022, să ofere şi să remită sub orice formă, inclusiv prin intermediul unor contracte comerciale, sume de bani sau alte foloase materiale numitului acestuia sau altor persoane cu privire la aspectele care prezintă interes în cauză”.

Tot atunci DNA a suplimentat urmărirea penală cu încă un colaborator  ce trebuia „să poarte conversații telefonice, să înregistreze discuțiile purtate şi să supravegheze video, audio şi prin fotografiere pe numiții Radu Judele jr. și Buzatu Dumitru , să ofere şi să remită sub orice formă, inclusiv prin intermediul unor contracte comerciale, sume de bani sau alte foloase materiale celor doi oficiali  sau altor persoane cu privire la aspectele care prezintă interes în cauză”.

Telefon fără fir făcut de Buzatu prin subalterni

„În demersul său (acela de a emite o expertiză convenabilă președintelui CJ Dumitru Buzatu – nr.r.), expertul Judele a ținut legătură în permanență cu reprezentanții CJ Vaslui, în special cu Toma Cătălin, managerul tehnic al proiectului și Caragață Valeriu, managerul proiectului, a căror indicații le-a urmat.

Numitul Toma Cătălin i-a comunicat numitului Judele Radu că trebuie să obțină anumite aprobări informale de la președintele Consiliului Județean, Buzatu Dumitru, pentru a demara procedurile legale privind această documentație de adaptare a concluziilor expertizei inițiale efectuată pe lotul 1 și 2 al Drumului Strategic din jud. Vaslui.

În ceea ce privește relația lui Radu Judele jr. cu factorii decizionali din cadrul CJ Vaslui, acesta ține legătura și acționează la instrucțiunile venite din partea lui Toma Cătălin. Acesta la rândul său primește instrucțiuni de la președintele CJ Vaslui, Buzatu Dumitru, pe care le transmite numitului Judele Radu.

De asemenea Toma Cătălin îi dă instrucțiuni numitului Judele Radu asupra procedurii cum trebuie să ajungă această adaptare a concluziilor expertizei anterioare la CJ Vaslui, în condițiile în care autoritatea contractantă-CJ Vaslui nu are o comunicare cu antreprenorul SC Soragmin SRL și se află într-un diferend.

Cu toate acestea reprezentanții CJ Vaslui îi solicită în mod direct, neoficial, această documentație numitului Judele Radu pentru a o pune în aplicare. Este de menționat că Judele Radu nu se afla în nicio relație profesională contractuală cu CJ Vaslui în cursul lunii aprilie 2023”, se mai arată în mega-dosarul ajuns la instanță.

Fapte…sub presiune…

Anchetatorii DNA iași notează în dosarul aflat la Tribunalul Vaslui că în 11 mai, „Caragață Valeriu, managerul proiectului Drumului Strategic, l-a contactat telefonic pe S.E și l-a invitat în mod oficial să rezilieze amiabil contractele aferente loturilor 1 și 2 din drumul strategic pentru a putea fi scoase din nou la licitație și să fie executate în termenul finanțării, termen care expiră la sfârșitul lunii decembrie 2023” și că „acest demers evidențiază faptul că numitul Buzatu Dumitru coordonează activitatea numitului Caragață Valeriu”.

Patru zile mai târziu, se arată în dosar, Buzatu revine la Caragață Valeriu și „i-a solicitat să urgenteze încheierea documentelor prin care numitului SE, să-i fie deblocate sumele de bani aferente lucrărilor efectuate pe loturile 1 și 2 a Drumului Strategic din jud. Vaslui”.

”Numitul Buzatu Dumitru este conștient de situația creată, respectiv că aceste sume se cuvin de drept antreprenorului și că trebuiau decontate de mai multă vreme, de aprox. 2 ani de zile”, se arată în dosar, situație exemplificată și cu un fragment al unei discuții dintre cei doi funcționari publici.

„Frate, a durat 2 ani povestea asta. După profilul discuției de acuma, mai durează încă 2 ani./ … trec de contracte, VALI, le-am închis. Ăla cere banii! Noi n-avem, nu știm pe ce treʼ să-i dăm banii? La ce ne chinuim? Băi, vino încoace pentru ce ai, îți dăm, pentru ce nu ai, nu-ți dăm și vino tu și ne cere, adă documente, de ce trebuie..”, erau indicațiile lui Buzatu către Caragață.

„Totodată Buzatu Dumitru pune presiune pe Caragață Valeriu și-i dă instrucțiuni cum să procedeze cu supervizorul E.K. pentru ca această să semneze documentele ce-i revin pentru deblocarea sumei de bani cuvenite antreprenorului”, se mai arată în dosarul de mare corupție al lui Buzatu.

Bătrâneți „liniștite„ la „sanatoriul cu grilaj„…

Președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de către un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui la cererea procurorilor DNA Iași.

Avocații lui Buzatu au anunțat că vor contesta decizia Tribunalului Vaslui.

Decizia instanţei a fost anunţată de avocatul lui Buzatu, Daniel Atasiei.

Acesta a precizat că hotărârea Tribunalului Vaslui va fi atacată la Curtea de Apel Iaşi. ”O să expunem argumentele în faţa instanţei la Iaşi”, a declarat avocatul, sâmbătă seara.

Banii de „bătrânețe„ pentur Buzatu din fondurile operative ale DNA

Referatul cu propunere de arestare preventivă pe numele președintelui CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, scoate la iveală detalii despre modul în care procurorii au instrumentat acest caz.

În momentul primirii genții cu 1,25 de milioane de lei, Buzatu îi și mulțumește omului de afaceri care l-a denunțat ”sărut mâna! Încă o dată îți mulțumesc că eram pe drojdie”.

Oprit în trafic culterior, Buzatu susține că geanta îi aparține, iar banii din interior reprezintă economiile sale.

Potrivit anchetatorilor el a spus că banii sunt din propriile economii.

Ulterior, Buzatu le-a spus procurorilor că de fapt i-a cerut lui S. un împrumut de 125 de mii de lei și este surprins să vadă acum că de fapt i-a dat 1,25 de milioane de lei, neștiind despre ce e vorba.

„În data de 22.09.2023, în jurul orelor 19.12, autoturismul … utilizat de către Consiliul Județean Vaslui a fost oprit la ieșirea din ferma Cârja, în autoturism fiind identificat numitul Dumitru Buzatu însoțit de un conducător auto angajat al Consiliului Județean Vaslui.

Procedând la efectuarea percheziției auto, în portbagajul autoturismului, în partea stângă, a fost identificată o geantă de culoare maro, după cercetarea acesteia putându-se constata faptul că în această geantă se află o sumă de bani în lei, respectiva sumă era compusă din bancnote de 500 de lei (1.250.000, adică 2500 bancnote de 500 de RON).

Cu privire la această geantă și la suma aflată în interior, Dumitru Buzatu  precizează următoarele:

”Această geantă și suma de bani din interior îmi aparține, sunt bani din economiile mele.”, a susținut mereu șeful CJ Vaslui când a fost prins în flagrant.

Un șef dur…dar „corect„…dar dur….

Fiind audiat în cauză, Dumitru Buzatu a spus că presiunile pe care le-a exercitat asupra funcționarilor responsabili de implementarea proiectelor desfășurate de către Consiliul Județean Vaslui a fost una intensă dar justificată de faptul că  data implementării proiectelor era una limită și exista riscul ca Consiliul Județean Vaslui să piardă finanțarea cu obligația acestuia să asigure fondurile implementării din bugetul propriu lucru care era imposibil.

Dumitru Buzatu a spus faptul că în urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni s-a întâlnit cu Emil Savin în parcarea Consiliului Județean Vaslui căruia i-a solicitat suma de 125.000  lei ca împrumut. Acesta a fost de acord iar în cursul  zilei de 22.09.2023 s-a deplasat în localitatea Cârja din județul Vaslui unde se află un iaz de pescuit și s-a întâlnit cu niște prieteni și inclusiv cu Savin Emil. Acesta i-a dat o geantă de culoare maro în care a crezut că se află suma de bani solicitată ca împrumut și ulterior după ce a fost oprit de poliție și procuror a constatat că în geantă se afla suma de 1.250.000 lei sumă pe care nu a solicitat-o niciodată ca împrumut.

Declarațiile inculpatului Dumitru Buzatu sunt însă contrazise de probele pe care procurorii le aveau dejaː

În ceea ce privesc presiunile exercitate asupra angajaților responsabili de implementarea proiectelor din procesele verbale de redare aflate la dosarul cauzei rezultă că aceștia sunt uimiți de rapiditatea cu care inculpatul vrea să se rezolve problemele cu privire la plata care trebuie efectuată către societatea … S.R.L