Un material cel puțin spectaculos apărut azi în cea mai influentă publicație politică europeană, Politico, acreditează teza că după război, președintele Ucrainei, devenit o veritabilă icoană după invazia Rusiei, ar putea avea parte de o prăbușire dramatică, inclusiv prin nașterea unui nou Maidan. Motivul, scrie Politico, e furnizat de acțiunile extrem de controversate, ținând de autocrație și nu de democrație, la care s-a pretat Zelenski, sub acoperirea războiului; în plus, îl va prinde din urmă și trecutul de dinaintea președinției, incluzând înființări de firme dubioase off-shore șamd.
Editorialistul Jamie Dettmer a discutat cu surse ucrainene, inclusiv foști înalți demnitari, lideri ai societății civile șamd, care spun că în 2024, când se împlinește un deceniu de la ultimul Maidan, care a răsturnat regimul Viktor Ianukovici, ar putea apărea – în eventualitatea terminării războiului – o nouă mișcare de protest, pentru răsturnarea lui Zelenski de astă dată, atunci când ucrainenii își vor aminti nu doar ce a făcut el bun, ci destul de multe lucruri rele.
Maidanul din 2014 a avut, desigur, consecințe neprevăzute, scrie Politico, punând în mișcare evenimente care au condus Ucraina unde este astăzi – apărându-se împotriva invaziei ruse ordonate de un Putin revanșard și resentimentar. Și, pe cât de multe repercusiuni a avut acea revoluție colorată, la fel va avea și războiul, care întărește sentimentul național și ridică așteptări uriașe față de un viitor mai bun – așteptări care vor fi greu de satisfăcut.
Un fost ministru al guvernului ucrainean a spus Politico: „Maidanul ar putea apărea din nou”, cerând să nu fie nominalizat, pentru a putea discuta liber subiecte sensibile – la fel ca mulți alți parlamentari, reformatori și lideri ai societății civile – circumspecți în a vorbi public de teama să nu submineze efortul de război și să alimenteze propaganda Rusiei.
„Acest război a declanșat mari speranțe, iar oamenii vor fi foarte nerăbdători privind schimbarea”, a spus ex-ministrul. „Vor dori bani, dreptate și finalizarea reformei pe care au cerut-o în 2014, și le vor dori rapid.”
Și, în timp ce navigarea în apele politice furtunoase postbelice ar fi dificilă pentru orice lider, potrivit fostului ministru, ea va fi grea mai ales pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deoarece el a devenit parte a problemei – un lider cu tendințe autocratice.
Poate părea surprinzător, văzând lucrurile din exterior. La urma urmei, de un an încoace, Zelenski a fost înfățișat ca întruchiparea rezistenței ucrainene și chiar ca o icoană a democrației. El este încă aplaudat pentru că a refuzat invitația de a vizita America atunci când tancurile rusești erau la 60 de kilometri de Kiev, iar retorica lui inspirațională de război și discursurile excepționale au fost esențiale pentru a convinge Statele Unite și Europa să susțină Ucraina.
Conducerea lui Zelenski, abilitățile de comunicare și spiritul rebel atrag laude și acasă în Ucraina. Procentele sale în sondaje sunt mari – doar procentele armatei sunt mai mari. Dar observatorii experimentați spun că rata lui de aprobare de 84% este rezultatul unui sentiment de raliere națională în jurul drapelului și prevăd că cifrele lui vor scădea odată ce amenințarea existențială va dispărea – la fel cum au făcut-o la scurt timp după ce comediantul populist a devenit președinte cu o largă majoritate în 2019, după ce a promis că va apăra interesele poporului împotriva celor bogați și a clasei conducătoare.
Din păcate, Zelenski nu și-a putut relua rolul de „președinte al poporului” și în viața reală, sprijinul său scăzând la un moment dat la doar 11% , după ce a demis un prim-ministru reformator, și-a făcut guvern cu prieteni și foști parteneri de afaceri, și nu a performat în materie de anticorupție. În schimb, președintele ucrainean a fost acuzat că a devenit din ce în ce mai dictatorial și că a încălcat legile prin emiterea de decrete prezidențiale pentru a sancționa inamicii, totul în numele luptei împotriva agresiunii ruse – dar, potrivit unor critici, și cu interesul de a-și slăbi oponenții politici.
Cu patru luni înainte de invadarea Rusiei, Zelenski și doi apropiați au fost, de asemenea, implicați în activități financiare offshore. Pe baza documentelor Pandora – care au dezvăluit activitățile offshore ale liderilor politici și ale altor persoane importante din întreaga lume – Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției a dezvăluit că liderul ucrainean a înființat companii offshore înainte de a deveni președinte, dar a continuat să profite de pe urma acestora și după ce a preluat funcția. Zelenski, la rândul său, a negat orice spălare de bani sau ilegalități privind fondurile.
Deocamdată nu i se fac reproșuri pentru activitățile sale de dinainte de război, spun oponenții politici – dar, după ce armele vor tăcea, vor apărea întrebări cu privire la evenimentele care au condus la război și la motivele pentru care Zelenski a ignorat avertismentele ferme ale serviciilor de informații din Occident cu privire la probabilitatea ridicată a invaziei ruse și nici nu a reușit să pună Ucraina pe picior de război mult mai devreme.
Chiar și așa, din când în când, acele întrebări sunt puse și în vreme de război – problema a izbucnit ultima dată în august, când o cascadă de critici publice a urmat argumentelor lui Zelenski privind minimalizarea avertismentelor despre un atac iminent, el susținând că trebuia să facă astfel pentru ca ucrainenii să nu intre în panică, să fugă și să se producă un colaps economic.
Politicienii din opoziție și liderii societății civile intervievați de Politico au spus că Zelenski va fi, de asemenea, sub asalt în legătură cu modul în care el și echipa sa de vechi prieteni și parteneri de afaceri au guvernat în timpul războiului – într-un mod deloc diferit de cel în care procedaseră înaintea invaziei, încercând să impună o pseudo-democrație, cu un unic partid dominant.
„Desigur, trebuie să sprijinim guvernul și trebuie să rămânem uniți”, a spus Mykola Knyazhytsky, un parlamentar de opoziție din orașul de vest Lviv. „Dar îmi fac griji pentru viitorul democrației în țara mea. Chiar și în timp de război, trebuie să existe opoziție politică, procesul democratic trebuie să continue, trebuie să existe supraveghere parlamentară”, a spus el.
Ca și alții, Knyazhytsky a remarcat că Zelenski a profitat de autoritatea prezidențială din timpul războiului și de legea marțială pentru a prelua mai multă putere, pentru a controla mass-media, pentru a marginaliza parlamentul și pentru a neglija supravegherea legislativă asupra modului în care fondurile guvernamentale sunt alocate – și cui – și dacă beneficiarii sunt parteneri de afaceri ai președintelui ucrainean sau companii legate de membrii partidului său de guvernământ.
Unii se tem, de asemenea, că adulația globală de care are parte acum Zelenski îi alimentează grandoarea. „El crede că este politicianul numărul unu din lume și că Joe Biden este mult, mult sub el, și chiar și mai jos sunt lideri precum Macron și Scholz”, a spus fostul ministru, adăugând că nu este sănătos și nici de bun augur. Ca și alții, el a menționat că liderul ucrainean pare să nu împartă scenă sau lumina reflectoarelor, la fel ca un actor care dorește cele mai bune replici, în timp ce un fost consilier al lui Zelenski a spus că biroul său cercetează mereu datele sondajelor pentru a verifica dacă cineva îl eclipsează.
Potrivit criticilor, această hotărâre de a fi lider absolut poate explica într-un fel de ce Zelenski respinge apelurile de a forma un guvern de coaliție, sau un guvern al minților luminate din Ucraina, în perioada de grea încercare a țării.
În ianuarie, în unul dintre discursurile sale televizate, Zelenski îi asigurase pe ucraineni că „nu va mai exista nicio întoarcere la felul în care lucrurile erau înainte”.
Dar aceste remarci au venit în mijlocul unui scandal de corupție în jurul plăților ilicite și a contractelor militare excesive, care a dus la o serie de demisii și demiteri ale mai multor oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv cinci guvernatori regionali și patru miniștri adjuncți. Scandalul a ieșit la iveală după ce un jurnalist de investigație a publicat detalii despre contracte frauduloase, mai scrie Politico.
