Preşedintele Curţii Constituţionale Marian Enache a afirmat, marţi la bilanţul pe anul 2022 al Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că dimensiunea şi gravitatea corupţiei majore, cu tendinţe endemice, pot periclita, prin impactul consecinţelor lor, unele elemente de siguranţă naţională.
„Rolul constituţional al Ministerului Public este în mod fundamental circumscris apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Constatăm că, în îndeplinirea acestui rol, Ministerul Public, împreună cu componentele sale specializate (DNA, DIICOT), şi-a exercitat în mod responsabil îndatoririle sale constituţionale şi legale privind apărarea ordinii de drept şi tragerea la răspundere penală a celor care încalcă legislaţia specifică, afectând sistemul valorilor esenţiale ale democraţiei statului de drept. În acest sens, scopul principal al activităţii acestei autorităţi este acela de asanare a societăţii româneşti prin diminuarea fenomenului de corupţie multiformă, de îmbunătăţire a climatului de integritate în societatea noastră, componente esenţiale ale unei conştiinţe juridice necesare calităţii unei democraţii funcţionale de tip occidental. Este necesar să subliniem faptul că Ministerul Public, în activitatea sa specifică, are posibilitatea de a realiza un veritabil test de proporţionalitate între, pe de o parte, puterea de constrângere a autorităţii de stat şi, pe de altă parte, libertatea inerentă fiinţei umane, care, în sfera dreptului constituţional, rezidă în respectarea prezumţiei de nevinovăţie”, a afirmat Marian Enache.
Preşedintele CCR a adăugat că în pofida bunelor intenţii şi a profesionalismului, erori în activitatea oricărei instituţii pot exista întotdeauna.
„Conştienţi că nicio activitate umană nu este infailibilă, judecătorii Curţii Constituţionale se raportează la prevederile Constituţiei pentru a pronunţa decizii care să asigure protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor la standardele convenţiilor internaţionale şi ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acelaşi timp, soluţiile trebuie adaptate la necesităţile socio-economice printr-o interpretare evolutivă a dispoziţiilor constituţionale pentru a sprijini, din perspectivă constituţională, activitatea legală a instituţiilor statului român în scopul îndeplinirii convergente a obiectivelor înscrise în art.148 din Constituţie. Dacă privim însă în ansamblu o instituţie, indicatorul sintetic de evaluare corectă a oricărui tip de activitate sunt randamentul şi eficienţa, mai ales în domeniul judiciar, un domeniu atât de complex şi sensibil, asupra căruia pot exista presiuni din toate direcţiile şi chiar suspiciuni inerente. Considerăm că orice evaluare a activităţii profesionale şi instituţionale, atunci când provine din afara sistemului, trebuie făcută cu raţionalitate şi bună-credinţă, cu recunoaşterea eforturilor şi a rezultatelor instituţiilor în cauză, fără aplicarea unor etichete tendenţioase care să greveze credibilitatea acestora şi să discrediteze ideea de justiţie”, a adăugat Enache.
Acesta a mai spus că „societatea românească, în structura ei funcţională, nu este încă o societate preponderent de cooperare, ci, mai degrabă, este o societate care conţine multiple dezechilibre ce necesită modelări şi reglaje de ordin structural şi funcţional, precum şi instituţii active pentru realizarea acestor intervenţii judiciare specializate”.
„Dimensiunea şi gravitatea corupţiei majore, cu tendinţe endemice, pot periclita, prin impactul consecinţelor lor, unele elemente de siguranţă naţională, dar pot şi să producă, în ultimă analiză, chiar distrugerea coeziunii societăţii.
Apreciem că, deşi competenţele şi procedurile noastre instituţionale sunt diferite şi specifice, ca finalitate, acţiunea autorităţilor şi instituţiilor trebuie să fie congruentă în îndeplinirea obiectivelor constituţional-legale. Aceste obiective comune ale instituţiilor statului român nu exclud, ci, dimpotrivă, impun o cooperare loială şi un schimb de încredere instituţională, cu păstrarea şi respectarea rolului, funcţiilor şi competenţelor distincte ale acestor autorităţi. Avem, însă, nevoie de o mai bună cunoaştere şi de o parte şi de alta a problematicilor cu care se confruntă fiecare dintre instituţiile noastre, în scopul adoptării unor măsuri, soluţii şi decizii judicioase, care să asigure, în egală măsură, cerinţele securităţii juridice şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Cooperarea între instituţii este necesară cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezenţa unor obiective de ţară, ale integrării în spaţiul comun euroatlantic şi european, în scopul creării unei societăţi europene a dreptului şi a cetăţenilor, a securităţii, libertăţii şi justiţiei”, a completat Marian Enache.El a mai precizat că se impune diversificarea mijloacelor şi reglementărilor juridice din cauza creşterii complexităţii şi dezvoltării societăţii.
„Creşterea complexităţii şi dezvoltării societăţii impune diversificarea mijloacelor şi a reglementărilor juridice, consolidarea competenţelor din sfera activităţii instituţiilor care au vocaţia legală de prevenire, contracarare şi sancţionare a faptelor antisociale de natură penală ce lezează valorile consacrate şi protejate de normele dreptului penal material şi procedural. Recuperarea şi repararea prejudiciilor cauzate prin acte şi fapte penale rămân, pe de o parte, o preocupare permanentă de interes public şi social, iar, pe de altă parte, o obligaţie legală şi profesională a procurorilor şi judecătorilor specializaţi, îndrituiţi să acţioneze în această direcţie. În încheiere, vă felicităm încă o dată pentru rezultatele obţinute în activitate, vă adresăm mulţumiri pentru invitaţia de a participa la acest moment de bilanţ, oferindu-ne posibilitatea să ne exprimăm într-un mediu profesional atât de select”, a conchis Enache.
