De multă vreme, românii vor fi observat că în multitudinea de ambasade ale țărilor din UE care supraveghează atent evoluția țării noastre se remarcă un grup de patru care e, de la mare distanță, cel mai activ. E vorba de amabsadele SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei, campioane ale criticilor și sfaturilor la adresa României. Ceva mai rar, la grupul de mai sus se alipește și ambasada Franței. Să fie o pură întîmplare faptul că unele state par mai interesate decît altele de soarta noastră, ori la mijloc se ascunde ceva mai profund?
Mai exact, să se fi redesenat harta influențelor în Estul Europei înainte de căderea comunismului, să zicem la summitul Bush-Gorbaciov de la New York, în 1988, ca o replică la celebra împărțire de la Moscova, din 1944 (vezi facsimil 5) iar noi să fi ajuns pe o listă a americanilor ”subcontractată” parțial unor aliați europeni precum cei sus pomeniți?
Nu știm care e adevărul și probabil nici nu o să-l aflăm prea devreme.
Interesant de remarcat, însă, același cvartet (cvintet uneori) de țări vestice care se implică permanent, de ani buni, în problemele politice autohtone, în special pe linie de anticorupție, dădea dureri de cap și Securității ceaușiste în ultimul an, cel mai fierbinte, al regimului comunist.
Atît de mare era implicarea ambasadelor SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei în situația României încît Securitatea comunistă se recunoștea depășită, în anumite cazuri (vezi facsimil 4).
Documente publicate recent de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în cadrul proiectului „România supravegheată“, despre care relatează și ziarul Adevărul de azi, relevă rapoarte (vezi facsimil 1) ale șefilor Securității din 1989 în care aceștia denunțau ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei, uneori și ale Franței, drept cele mai active pe teritoriul României într-un sens ostil regimului comunist (vezi facsimil 2,3). O activitate care s-a intensificat, probabil nu întîmplător, în ultima parte a anului 1989.
Și nu activau oricum ci în mod coordonat, conform Securității din Suceava, județ unde activitățile străinilor erau extrem de numeroase din cauza acoperirii reprezentate de turismul la mănăstirile din zonă.
Ceea ce face lucrurile și mai interesante.
facsimil 1
facsimil 2
facsimil 4
facsimil 5
Să fie o pură coincidență asocierea acestor state – și înainte și după revoluție – în numele interesului față de România, deși Europa are, totuși, o mulțime de alte țări, ori la mijloc să fie vorba de un scenariu mai amplu și cu bătaie mai lungă? (Bogdan Tiberiu Iacob)
