Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii), se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, notează Agerpres.
Ratingul României „BBB minus” este susţinut de apartenenţa la Uniunea Europeană şi fluxurile de capital din UE care sprijină investiţiile şi macrostabilitatea, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste cele ale altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB”.
Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor ţări, de performanţe scăzute privind consolidarea bugetară şi rigidităţi ridicate ale bugetului, şi o poziţie de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch.
Perspectiva negativă reflectă riscurile de evoluţie negativă provocate de războiul din Ucraina şi criza energiei din Europa asupra performanţei economice, fiscale şi externe a României, agravată de perspectivele de creştere ale zonei euro mult mai slabe şi de condiţiile externe de finanţare mult mai dificile decât la momentul precedentei analize a ratingului, în aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în pofida progreselor din acest an, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
Fitch estimează o reducere a deficitului fiscal în 2022 la 6,4% din PIB, în linie cu ţintele bugetare într-o mare măsură, în urma performanţei solide pe partea veniturilor. Creşterea cheltuielilor a fost mai atenuată în urma majorărilor moderate de pensii şi salarii, dar a început să accelereze, ducând la efecte negative asupra preţurilor la bunuri şi servicii şi la măsuri suplimentare de sprijin.
Agenţia se aşteaptă la un cadru fiscal mai dificil în 2023, în contextul creşterii mai lente şi a cererii pentru cheltuieli mai ridicate, ceea ce ar putea reduce transparenţa fiscală. Până acum schemele de sprijin pentru energie, care includ plafonări la electricitate şi gaze pentru gospodării şi, într-o măsură mai mică, pentru firme, sunt planificate să fie finanţate din taxele excepţionale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus mai mult sprijin direct.
Fitch se aşteaptă ca deficitul să scadă la 5,5% din PIB în 2023 şi la 4,7% din PIB în 2024, în special în urma îmbunătăţirii graduale a colectării veniturilor, în linie cu reforma fiscală aprobată în trimestrul doi din 2022 pentru reducerea lacunelor şi majorarea unor taxe. Reformele din schemele pentru pensii şi salarii (scadente anul viitor conform angajamentelor din PNNR) sunt esenţiale pentru asigurarea sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, precum şi pentru continuarea sprijinului finanţării UE, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
Există un angajament continuu al autorităţilor pentru implementarea acestor reforme, dar ele se vor dovedi costisitoare din punct de vedere politic, România având antecedente slabe în aprobarea reformelor fiscale structurale. Per ansamblu, Fitch vede continuarea riscului derapajului fiscal, inclusiv potenţial pentru cheltuieli suplimentare înaintea ciclului electoral din 2024.
Creşterea nominală extrem de ridicată va compensa în mare măsură costul dobânzii şi deficitele fiscale primare încă mari, cu un nivel al datoriei publice ca procent din PIB care ar urma să rămână în medie la 49,5% în 2022-2024 (faţă de actualul nivel mediu de 55,5% al ţărilor din categoria „BBB”). România se confruntă cu dificultăţi legate de finanţare ţinând cont de aversiunea faţă de risc pe plan global şi de nevoile de finanţare ridicate. Deşi nevoia de finanţare ar urma într-o oarecare măsură să se modereze în 2023-2024 (de la aproape 11% din PIB în 2022), aceasta încă va necesita emisiuni externe semnificative (de aproximativ 8 – 10 miliarde de euro) şi dependenţa de piaţa internă. Împrumuturile din Facilitatea de redresare şi rezilienţă şi alt sprijin multilateral vor ajuta la reducerea unor presiuni, apreciază Fitch.
O adâncire mai solidă decât se estima a balanţei comerciale a determinat Fitch să previzioneze un deficit de cont curent de de 9,9% din PIB în 2022 (cel mai mare în rândul ţărilor din categoria „BBB”şi din UE).
Conform Fitch, economia ar urma să înregistreze un avans de 6,2% în 2022, una dintre cele mai ridicate rate de creştere din UE, datorită performanţei solide din primele două trimestre ale anului. Creşterea este condusă de constituirea stocurilor (evoluţie care s-ar putea modifica în următoarele trimestre), dar şi de consumul privat solid, în pofida războiului din Ucraina. Cu toate acestea, agenţia se aşteaptă ca inflaţia ridicată, majorarea dobânzilor şi mediul extern mai slăbit să ducă la o încetinire rapidă a creşterii PIB-ului în următoarele trimestre, fiind posibilă intrarea economiei într-o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023. Presiunile provocate de costul substanţial al energiei a determinat Fitch să previzioneze un avans al economiei de doar 1,6% în 2023, şi o redresare la 3,7% în 2024, stimulată de investiţiile publice legate de fondurile europene.
Perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt afectate de riscuri negative semnificative, în special în urma impactului costurilor mai ridicate cu energia în Europa. România este una dintre ţările cel mai puţin expuse din Europa Centrală şi de Est (CEE) la comerţul cu energie cu Rusia, având una dintre cele mai mari capacităţi interne de producere a gazelor din Europa. Aceasta, combinată cu umplerea capacităţilor de stocare, înseamnă că în următoarele luni riscul întreruperii aprovizionării cu gaze în iarnă este scăzut.
