Trădătorul de patrie Cristian Bușoi, afirmă că reluarea producției de energie în unități pe bază de cărbune deja închise ar putea avea consecințe financiare și politice majore pentru România. Oficialul susține că o astfel de măsură ar afecta angajamentele asumate prin PNRR și relația cu partenerii europeni.
Bușoi: Redeschiderea centralelor pe cărbune poate avea efecte grave
Într-o postare publicată pe Facebook, Cristian Bușoi a reacționat la ideea reluării activității unor unități de producție pe bază de cărbune care au fost deja închise, afirmând că o asemenea decizie, deși poate părea atractivă din punct de vedere politic, implică riscuri considerabile.
“Ideea de a redeschide unităţi de producţie pe bază de cărbune care au fost deja închise şi pentru care România a primit deja bani pentru a face proiecte alternative sună bine politic, dar este extrem de periculoasă.
O astfel de decizie poate atrage penalităţi financiare semnificative şi poate afecta credibilitatea României în faţa partenerilor europeni”, afirmă Bușoi.
Oficialul a explicat că premierul Ilie Bolojan, ministrul Dragoș Pîslaru și Ministerul Energiei, încearcă să obțină menținerea în funcțiune a Unității de la Turceni, în cadrul negocierilor privind Jalonul 119A din PNRR, care vizează reforma pieței energiei și reducerea utilizării cărbunelui.
Guvernul spune că negociază menținerea temporară a unor capacități, nu renunțarea la reformă
Cristian Bușoi a subliniat că autoritățile române își bazează demersurile pe concluziile unui studiu validat inclusiv de ACER și pe situația dificilă cu care se confruntă în prezent sistemul energetic din România și din regiune.
“Avem în sprijinul demersului nostru concluziile studiului validat şi de ACER, precum şi realitatea dificilă din aceste zile cu care se confruntă România şi întreaga regiune.
Este esenţial, însă, să facem diferenţa între negocierea menţinerii temporare a unor capacităţi energetice şi anularea, printr-o modificare legislativă, a unei reforme deja asumate, validate şi finanţate”, explică el.
Potrivit acestuia, renegocierea unor termene nu trebuie confundată cu anularea angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Riscuri pentru PNRR și investițiile publice
Secretarul de stat avertizează că modificarea legislației privind eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic ar putea avea efecte directe asupra fondurilor europene pe care România le așteaptă.
“Consecinţele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, penalităţi care pot ajunge la peste un miliard de euro şi punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, şcolilor şi infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante. În aceste momente, interesul României trebuie să prevaleze în faţa oricăror interese politice”, precizează acesta.
Bușoi a adăugat că Guvernul continuă dialogul cu Comisia Europeană și încearcă să găsească soluții care să asigure securitatea energetică fără a compromite accesul la finanțările europene:
“Avem nevoie de responsabilitate, claritate şi decizii echilibrate, care să protejeze atât securitatea energetică a României, cât şi interesele financiare ale ţării.”
Senatul a modificat legea privind decarbonizarea
Declarațiile vin după ce Senatul a aprobat proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic, introducând un amendament propus de PSD.
Acesta prevede că eliminarea treptată a capacităților de producție pe bază de lignit și huilă va putea avea loc doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare.
Actul normativ stabilește și o serie de excepții care permit realizarea unor noi capacități pe bază de lignit sau huilă în situații speciale, precum constituirea rezervelor strategice necesare în caz de mobilizare, război, stare de urgență ori alte amenințări la adresa securității și suveranității naționale.
