Ce impact financiar ar putea avea retragerea României din cele două bănci rusești în care este membră

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, un act normativ în baza căruia va întreprinde demersurile necesare pentru retragerea României din cele două bănci rusești în care este membră: Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). Mișcarea va fi derulată în mod coordonat cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Însă retragerea ar putea un impact financiar puternic asupra bugetului, asupra unor companii românești finanțate de aceste bănci și asupra fondurilor de pensii private.

România contribuie la BII cu un capital subscris vărsat de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 50,59 milioane de euro. Totodată, România contribuie la BICE cu un capital subscris vărsat de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 14,23 milioane euro. Astfel, impactul financiar suportat de Guvern de la buget pentru retragerea din aceste două bănci se va ridica la peste 40 de milioane de euro, care reprezintă cel puțin valoarea capitalului social vărsat.

Pe lângă acestea, Guvernul va trebui să susțină și cheltuieli privind asistența tehnică și juridică pentru procesul de retragere din cele două bănci.

Ministerul Finanțelor susține, însă, că nu se poate defini, momentan, impactul financiar și că pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern.

Totodată, Banca Internațională de Investiții a împrumutat sume importante de pe piața românească, după o emisiune de obligaţiuni de 500 milioane lei la Bursa de Valori Bucureşti. Nu este clar ce se va întâmpla cu această sumă împrumutată, după ce România se va retrage din bancă.

Totodată, și fondurile de pensii din România au expunere majoră pe Banca Internațională de Investiții. Din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, patru – NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii – aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii, de aproximativ 784 milioane lei. Nu este clar ce impact va avea retragerea asupra investițiilor fondurilor de pensii private.

Banca Internațională de Investiții a finanțat și proiecte importante derulate de companii din România, prin împrumuturi acordate acestora, ele fiind de asemenea sub semnul întrebării.

Conform site-ului BII, cele mai importante proiecte finanțate de bancă în România sunt:

• Agricover Credit IFN – 10 milioane euro finanțare pe 7 ani pentru sprijinirea IMM-urilor
• Avicola – 17 milioane euro finanţare pe 7 ani în scopul modernizării
• Heliosagri – 20 milioane euro finanțare pe 7 ani în scopul achiziției fabricii de ulei comestibil și dezvoltării producției
• Medicover – 20 milioane euro pe 10 ani pentru dezvoltarea de unități medicale în România, Ungaria și Slovacia

Ambasada Rusiei la Bucureşti detalia, în 2019, o parte dintre aceste investiții, dar și altele:

• La 13 iulie 2015, Banca Internaţională de investiţii a semnat un acord de credit cu compania românească Agricover Credit IFN SA. Fondurile de creditare urmau să  fie orientate spre susţinerea gospodăriilor fermierilor mici şi mijlocii din România. Creditul în valoare de 10 milioane euro a fost acordat pentru o perioadă de 7 ani.
• La 8 iulie 2016 a fost încheiat un acord de credit cu compania românească Avicola Buzău SA (grupul Aaylex, marca CocoRico) în valoare de 4,3 milioane de euro pe un termen de 5 ani. Fondurile au fost îndreptate pentru achiziţionarea de active (ferme crescătorii de păsări şi un abator) pentru a creşte propria producţie de carne de pasăre.
• La 22 martie 2017 a fost încheiat un acord prin care Banca Internaţională de investiţii a participat la creditarea societăţii conerciale româneşti MEP Retail Investments SRL cu o sumă totală de 1.380 milioane lei (cota de participare a BII este de 75 milioane lei) cu scopul de a finanţa tranzacţia de achiziţionare a companiei româneşti Profi Rom Food SRL, care activează în domeniul dezvoltării reţelelor comerciale de desfacere a produselor alimentare.
• La 27 iulie 2017, a fost încheiat un acord de credit participativ, cu companii din grupul românesc „Iulius” în valoare de până la 20 de milioane de euro. Fondurile urmau să fie direcţionate spre acordarea finanţării pe termen lung a construcţiei centrelor comerciale în România.

În plus, în 2019, Banca Internațională de Investiții, fosta bancă a statelor comuniste, controlată de Rusia și cu sediul la Moscova, a acordat un împrumut companiei moldovene Trans-Oil pentru a cumpăra fabrica de ulei de la Țăndărei (Ultex Țăndărei). Trans-Oil este o companie fondată în Republica Moldova și controlată în mod formal de Vazha Dzhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie (rusă, americană și moldovenească). Potrivit unei investigații Newseek România, compania lui Vazha Dzhashi este sub influența oligarhului Vlad Plahotniuc, la acea vreme conducătorul de facto al guvernului de la Chișinău.

BII mai transmitea, în 2015, că omul de afaceri Gabriel Comănescu, CEO și președinte al Grup Servicii Petroliere (GSP), a făcut o vizită la Moscova unde a vorbit cu oficialii BII despre o posibilă cooperare în domeniul energiei. Aceasta nu s-a materializat, conform informațiilor publice.