Secretarul general al NATO: Au fost aprobate patru noi grupuri de luptă inclusiv în România

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat la finalul summitului extraordinar al alianţei consacrat conflictului din Ucraina, că liderii NATO au fost de acord să pună la dispoziţie sprijin suplimentar Ucrainei şi că au fost aprobate patru noi grupuri de luptă inclusiv în România. Stoltenberg a catalogat războiul din Ucraina drept „cea mai mare ameninţare asupra securităţii din generaţia noastră”, vorbind despre conflictul din Ucraina drept „războiul preşedintelui Putin împotriva Ucrainei”.

Jens Stoltenberg a subliniat că ţările membre NATO consideră că China nu trebuie să asigure sprijin economic sau militar Rusiei în ceea ce priveşte invazia din Ucraina. 

„În schimb, Beijingul ar trebuie să-şi exercite influenţa semnificativă asupra Rusiei şi să promoveze o soluţie imediată de pace. Aliaţii au căzut de acord că Belarusul trebuie să înceteze să se comporte ca un complice la invazia lui Putin. (…) Mesajul nostru pentru China este că ar trebui să se alăture restului lumii şi să condamne în termeni clari războiul brutal împotriva Ucrainei şi să nu sprijine Rusia prin instrumente economice şi, desigur, nici militare”, a adăugat Stoltenberg.  Acesta a reafirmat că NATO menţine „politica uşilor deschise”, arătând că extinderea NATO „a fost un succes istoric, răspândind democraţie, libertate şi prosperitate în Europa”. 

Stoltenberg a subliniat că aliaţii au căzut de acord că este necesară o creştere a cheltuielilor de apărare. Întrebat dacă NATO are probe privind folosire de arme pe bază de fosfor, aşa cum acuză Ucraina, secretarul general al NATO a răspuns că există „rapoarte foarte credibile” privind folosirea de arme împotriva civililor şi că aceasta reprezintă „o îngrijorare” pentru NATO.Totodată, întrebat dacă există informaţii credibile din partea serviciilor secrete cu privire la riscurile privind folosirea de arme biologice, nucleare sau chimice de către Rusa în Ucraina, Stoltenberg a arătat că NATO este „îngrijorată” în privinţa acestui aspect văzând „retorica, faptul că Rusia încearcă să creeze un pretext, acuzând Ucraina, Statele Unite, aliaţii NATO că se pregătesc că folosească arme biologice”.

El a catalogat drept „absolut false” acuzaţiile la adresa Ucrainei şi NATO.  Stoltenberg a subliniat că folosirea unor agenţi chimici sau biologici în lupta din Ucraina ar afecta şi cetăţeni a unor state membre NATO. „Ştim de asemenea că Rusia a folosit agenţi chimici împotriva propriei opoziţii şi i-a folosit anterior pe teritoriul NATO”, mai spune Stoltenberg.

În acest context, el a anunţat că NATO întăreşte pregătirile aliaţilor pentru ameninţări chimice, biologice, radiologice sau nucleare iar la nivelul NATO a fost activat sistemul de apărare chimic, radiologic, biologic şi nuclear. Stoltenberg a răspuns, întrebat fiind, şi solicitării preşedintelui ucrainean Volodimir Zelensky care a cerut 1% din tancuri, din avioanele NATO, apărare antiaeriană şi nave, Stoltenberg arătând că solicitările liderului ucrainean sunt ascultate cu atenţie şi că „au luat notă” de mesajul acestuia. 

„Aliaţii NATO asigură sprijin semnificativ Ucrainei şi asigurăm arme, sisteme avansate care să îi ajute să tragă în avioane şi arme antitanc şi alte tipuri de sisteme, inclusiv drone. Nu voi intra în detalii specifice cu privire la tipurile de sisteme pe care le punem la dispoziţie, dar ce pot spune este că aliaţii fac tot ce pot pentru a ajura Ucraina să se apere, autoapărarea este un drept. Totodată, avem responsabilitatea de a preveni extinderea acestui conflict, să nu devină unul între aliaţii NATO şi Rusia, asta ar fi mai periculos şi mai devastator”, a menţionat Jens Stoltenberg

„Astăzi, liderii NATO au căzut de acord asupra faptului că trebuie să continuăm să asigurăm sprijin pentru Ucraina. (…) Vom întări apărarea aliată, liderii au aprobat detaşarea celor patru noi batalioane în Bulgaria, Ungaria, Romania şi, Slovacia acestea se adaugă celor care existau deja, aşa că avem opt batalioane multinaţionale acum de la Marea Baltică la Marea Neagră. În întreaga Europă sunt 100.000 de militari americani care  sprijină eforturile NATO”, a declarat Stoltenberg joi după amiază, la finalul summit-ului extraordinar al NATO.

Acesta a explicat că, la summit-ul extraordinar de joi, liderii statelor membre ale NATO au căzut de acord asupra faptului că este nevoie de o „resetare” privind termenii apărării, în faţa unei noi realităţi.

Şeful NATO a prezentat deciziile luate privind apărarea terestră, unde în partea de est a alianţei vor exista „substanţial mai multe forţe”,  apărarea aeriană, anunţând mai multe avioane care vor asigurarea apărarea spaţiului NATO, şi pe mare, unde vor exista submarine şi „un număr semnificativ” de nave de luptă. „Astăzi toţi liderii noştri au căzut de asemenea de acord să asigurăm în continuare sprijin pentru Ucraina, ajutându-i să îşi exercite dreptul fundamental la autoapărare; aliaţii echipează Ucraina cu echipament militar, incluzând sisteme de apărare antitanc şi antiaeriene şi drone, care sunt extrem de eficiente, precum şi un ajutor financiar şi umanitar substanţial.

Astăzi, am fost de acord să facem mai mult, incluzând asistenţă în domeniul cybersecurităţii şi acordarea de echipament Ucrainei care va permite apărarea împotriva ameninţărilor biologice, chimice, radiologice şi nucleare. Acest ajutor poate include echipament pentru detectare, protecţie şi echipament medical precum şi training pentru decontaminare şi managementul crizelor. Suntem hotărâţi să facem tot ce putem să sprijinim Ucraina”, a adăugat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. 

Acesta a subliniat că NATO are responsabilitatea de a se asigura că acest conflict nu escaladează, argumentând că situaţia ar fi „mai periculoasă şi mai devastatoare”.Stoltenberg anunţă că ţările aliate au fost de acord că şi alte state aflate „în risc” în ceea ce priveşte „interferenţa” Rusiei, precum Georgia şi Bosnia Herţegovina, trebuie să primească mai mult sprijin.