Nu m-am gândit niciodată că această luptă pentru putere care, de fapt, înseamnă o luptă pentru banii din interiorul PNL, este o luptă între membrii vechi ai PNL și cei ai PDL.
Până aici nimic interesant, doar că această luptă a aruncat România într-o criză, chiar înainte de o nouă criză sanitară când valul patru al pandemiei de Covid bate la uşă. Odată cu această luptă, am constatat ceva ce știam cu toţii de la începutul guvernării dezastruoase, că acest PNL, adică aripa PDL, nu are nimic în comun cu doctrina de partid, ei știind doar de doctrina banului şi că urmăresc refacerea vechiului USL, o construcție anormală din punct de vedere doctrinar, dar bună din punct de vedere financiar pentru acești actori transpartinici ai PNL și PSD. Dar oare, în contextul actual, mai contează doctrina sau ideologia unui partid? Oare acești actori politici mai știu ce înseamnă o ideologie socială sau liberală? Este clar că absolut nimic nu va mai putea schimba ceva în concepția și percepția acestor politicieni. Politicienii de genul lui Cîțu sau Iohannis în mod intenționat slăbesc instituțiile statului prin promovarea în funcții cheie a unor personaje șterse, fără conținut și care au un limbaj public fără consistență.
”Triula” de conducători formată din Iohannis, Cîțu și Ciolacu calcă în picioare statul de drept, încercând să blocheze o moțiune de cenzură.
Întrebarea este unde a fost vigilenţa PSD-ului, partid aflat în opoziție. Întrebarea este retorică, trebuie să recunoaştem, căci România a încetat după 1989 să mai aibă o clasă politică responsabilă şi competentă. Avem o clasă politică jalnică, plină de veleitari şi oportunişti, marionete numite pentru scopuri precise: distrugerea României, pierderea identităţii naţionale şi transformarea ţării în pepinieră pentru sezonierii Europei de Vest care trebuie să se refacă după criza pe care o traversează.
Acest Ciolacu, un personaj sinistru şi o cheiță în mâna lui Iohannis, este dus cu zăhărelul refacerii alianţei USL. Ceea nu a înţeles Ciolacu este că la Cotroceni nu se află un preşedinte, ci doar o hologramă. Dar așa cum ”prostănacii” sunt de notorietate în noul PSD, nu cred că poporul român își mai face vreo iluzie că acest partid mai poate fi o soluție pentru România.
Moțiunea de cenzură, reamintim, este un instrument specific democrației, extrem de important și un drept prevăzut în Constituție care garantează echilibrul politic și sancționarea eventualelor abuzuri guvernamentale. Dar o moțiunea de cenzură are și rolul de a confirma sprijinul parlamentar, real al unui guvern, în acord cu voința electoratului.
Un guvern care are sprijin solid se bucură şi de legitimitate, în lipsa acestui sprijin programul de guvernare devine doar un melanj de tertipuri prin care se urmăreşte apărarea unor privilegii, iar situaţia actuală a României de la acest moment cred că a fost foarte bine descrisă de către jurnalistul H.L. Mencken, fără să fie, evident, vreun profet pentru România, care spunea că: “Guvernul constă dintr-un grup de oameni exact ca mine şi ca tine. Comparându-i pe unii cu alţii, nu au vreun talent special pentru funcţia guvernului; ei au doar talent pentru a primi şi a păstra scaune.”
“Guvernul Meu”, ca orice emanaţie a unei holograme căreia i-a fost atribuită titulatura de preşedinte al României a primit scaunul fără a avea vreun talent special, iar la acest moment nu mai are nici măcar sprijin parlamentar. Păstrarea scaunului a devenit o luptă pe viaţă şi pe moarte, iar ca în orice război sunt soldaţi salvaţi şi soldaţi sacrificaţi.
Ciprian Demeter
