„În rapoartele Comisiei Europene şi SUA mai puţin vedem date factuale. În rapoarte cred că vorbim despre încrederea în Guvern. Legile Justiţiei şi SIIJ deranjează doar pentru că au fost făcute de un anumit partid. O discuţie pe Justiţie nu trebuie să fie în felul acesta. Justiţia trebuie să fie evaluată cu mijloace obiective. Raportul Departamentului de Stat m-a uluit.
S-a blocat planeta din cauza Secţiei Speciale. Pentru cetăţean, SIIJ este importantă indirect. SIIJ investighează infracţiuni comise de magistraţi. Cheia este că magistratul trebuie să fie independent”, declară Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, într-un interviu pentru Aleph News.
SIIJ s-a înfiinţat pentru că în interiorul DNA au fost comise abuzuri
„Nu s-a făcut o discuţie onestă despre cauzele înfiinţării SIIJ. Dacă nu-ţi asumi greşelile, nu poţi să mergi înainte. O ţară serioasă discută foarte serios de raportul CSM. Trebuie să înţeleagă cetăţeanul de ce s-a înfiinţat SIIJ. S-a înfiinţat pentru că în interiorul DNA au fost comise abuzuri. Noi avem meteahna comunistă: nu recunoaştem greşelile. Noi ascundem gunoiul sub preş, credem că totul va dispărea. Dacă am discuta onest, am înţelege de ce s-a înfiinţat SIIJ. Dintr-o ţară ideală, Secţia pare o anomalie. Dar eu nu pot să fac abstracţie de România. Dosarele se duc înapoi la DNA unde nu s-a rezolvat problema.
Dacă nu s-a rezolvat problema în DNA, care sunt garanţiile? CJUE nu a spus nicio clipă că trebuie desfiinţată SIIJ. De ce n-ar avea toţi ceilalţi magistraţi nevoie de garanţii de independenţă? Procurorii care anchetează magistraţii trebuie să aibă garanţiile cele mai mari de independenţă. La SIIJ numirile sunt făcute de CSM. La DNA s-a demonstrat că era un conflict de interese. Nu avem repere morale, etice şi juridice corecte. Vrem ca CSM să facă lucruri, dar să fie un CSM care ne place. Dacă nu ne place CSM-ul ăsta, să facă ministrul”, a spus Georgiana Iorgulescu, în emisiunea OFF/On The Record.
România a rămas cu metehnele de dinainte de 1989: să ascultăm cu uşurinţă pe oricine şi să facem echipe mixte
Georgiana Iorgulescu, fost membru CSM şi actual director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice a vorbit în interviul pentru Aleph News şi despre modul cum în România s-au emis mii de mandate de siguranţă naţionale intruzive:
„Mai este un „Cui al lui Pepelea”: mandatele de siguranţă naţională. Mandatele de siguranţă naţională s-au dat cu miile. Sunt judecători ÎCCJ care au dat mandate pe siguranţă naţională în baza a ce? Judecătorii ÎCCJ au dat mandate fără să facă verificări, fără să facă nimic. În dosarele SIIJ este posibil să existe supravegheri ale magistraţilor pe siguranţă naţională. România, în 30 de ani, n-a performat în zona procesual penală. România a rămas cu metehnele de dinainte de 1989: să ascultăm cu uşurinţă pe oricine şi să facem echipe mixte.
Pe vremea lui Ceauşescu, procurorii lucrau cu organele de Securitate. De 2 ani, anexele raportului CSM sunt secretizate. Cei care au secretizat anexele nu doresc adevărul. Sunt instituţii care nu vor ca adevărul să iasă la iveală. Bătălia pe SIIJ ţine de adevăr. Nimeni nu vrea să pună lucrurile pe masă. N-am înţeles în peste 20 de ani de la Revoluţie cum e cu democraţia. Nu s-a înţeles care este diferenţa între culegerea de informaţii şi procesul penal. Sunt lucruri total distincte, ele nu se combină. Pe vremea lui Ceauşescu am învăţat că sunt împreună, Rusia face aşa.”
Regina probelor nu este interceptarea, ci flagrantul
Despre corupţia din România şi eficienţa ei şi modificarea constantă a legislaţiei sistemului judiciar, Georgiana Iorgulescu, şeful Centrului pentru Resurse Juridice declară următoarele: „În mentalitatea sovietică, primau infracţiunile de serviciu. Pe vremea lui Ceauşescu, contau mai puţin infracţiunile ce ţineau de viaţa persoanei. Pe vremea lui Ceauşescu conta avutul obştesc. infracţiunile de serviciu. Noi şi acum suntem preocupaţi de infracţiunile de serviciu. Vedeţi în presă zilnic cum sunt instrumentale cauzele referitoare la minori. Toată setea penală s-a focusat pe infracţiuni se serviciu.
Anchetele care ţin de viaţa persoanei sunt într-un con de umbră. Populaţia iese în stradă din cauza corupţiei, nu din cauza traficului de copii. Aşa am fost crescuţi înainte de 1989 şi lucrurile merg înainte” „Dacă serviciile iau locul Poliţiei, Parchetului şi ANAF-ului – se strică eşafodajul democratic. Noi nu avem nevoie de servicii puternice, ci de Poliţie puternică şi de Parchet şi ANAF competente. În toată Europa, Poliţia rezolvă treburile. Noi acum începem să investim în Poliţie. CCR a venit şi a spus: sunteţi în afara legii. Nu mai sunt dosare pentru că oamenii trebuie să înveţe să facă lucruri pe care le făceau alţii în locul lor.
Poliţia are nevoie de training ca să vină din urmă. Regina probelor nu este interceptarea, este flagrantul. Am cerut Administraţiei Prezidenţiale Hotărârea CSAT în baza legii 544/2001. Administraţia Prezidenţială a spus că Hotărârea este clasificată, că nu se poate. Am iniţiat un proces în instanţă în care au cerut hotărârea CSAT. Nu cred că Hotărârea CSAT este clasificată. Nu are o ştampilă de clasificat. Nu înţeleg de ce este aşa mare secretul.”
„Legile Justiţiei le schimbăm în funcţie de cine vine la guvernare. Trăim într-o ţară patologic bolnavă. Pe propunerile de numire a procurorilor şefi, am o veste tristă: ne-am întors în 2004. Este foarte amuzant, şi atunci s-a propus aceeaşi procedură. Comisia Europeană a spus de-a lungul timpului să nu se umble la sistemul de numire a procurorilor şefi. După 2012, Comisia Europeană a început să-şi schimbe opinia. Acum se doreşte împuternicirea Secţiei de Procurori din CSM. Pentru ambele variante sunt explicaţii democratice. Dar nu putem face schimbările în funcţie de cine ne place nouă.
Discuţiile trebuie să se poate în Parlament. O altă modificare inoportună este votul la comun pentru locurile din CSM. Modificarea nu este benefică pentru sistemul judiciar. Judecătorul de judecătorie nu poate alege judecătorii ÎCCJ, dar sunt cei mai mulţi numeric. Vor alege să aleagă CSM judecătorii de judecătorii şi tribunale”
Îţi trebuie experienţă de viaţă ca să te pronunţi pe soarta unui om
Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, susţine în interviul din emisiunea OFF/On The Record că Parlamentul României legiferează foarte prost: „Avem un proces de legiferare absolut lamentabil. Politicienii sunt reflectarea societăţii. Noi nu am ieşit ca mod de gândire din comunism. Nouă nu ne pasă de semenii noştri. Este felul în care Justiţia priveşte fiinţa umană. Nu prea mai avem perspective.
Sistemul de învăţământ este piatra de temelie. Copiii nu ştiu ce este statul de drept, democraţia, nu ştiu ce drepturi şi ce obligaţii au. Nu avem cu să avansăm şi rămânem în zona gri. Îi interesează doar SIIJ pentru că ţine de putere” „Tinerele generaţii au nevoie de o reaşezare a INM. INM nu mai face faţă provocărilor de acum. INM ar trebui să facă extrem de multă practică, să umanizeze actul de Justiţie.
Magistraţii trebuie să înţeleagă că Justiţia este despre oameni. Îţi trebuie experienţă de viaţă ca să te pronunţi pe soarta unui om. Statul de drept înseamnă şi domnia legii, şi egalitate, înseamnă şi drepturile omului şi independenţa Justiţiei. Nu suntem acolo, am uneori impresia că ne îndepărtăm. Suntem o formă fără fond, ca în interbelic. Oamenii din instituţii nu înţeleg spiritul democratic. Sperietura mea cea mare: noile generaţii. Noile generaţii au înclinaţii extremiste pentru că nu au trăit perioada aceea. Avem o problemă uriaşă la şcoală”, declară Georgiana Iorgulescu referindu-se la noile generaţii din magistratură.
