Cine nu SARE ia condamnare! Constantin Cătălin Radu, o cunoștință veche a sistemului național de impostură sub acoperire

A venit rîndul sării să joace rolul de resursă vizată, după petrol, gaze, ape minerale, bănci, siderurgie și telecomunicații. Sarea se înscrie în valul al treilea de înstrăinare, alături de energia hidro și nucleară, transportul de electricitate, distribuția de gaz, Tarom și CEC, relatează Cațavencii.ro.

Toate astea sînt adunate într-o lege pe care PNL-USR-PLUS au trecut-o prin Parlament și care permite companiilor de stat să-și vîndă activele. Dar, deocamdată, marea privatizare e în stand-by, obiectivele sînt pregătite pentru listare, puse sub conducerea unor oameni-buton, gata să execute, cînd va suna goarna, întregul ritual de înstrăinare. Pînă atunci, aceste mari companii de stat sînt jumulite cu oarecare moderație de administratori.

Salrom, zisă și Societatea Națională a Sării, e o companie profitabilă, la care statul român deține 51% din acțiuni. E cazul victimei tipice, în care guvernele și Serviciile își injectează administratori gata să răspundă la comenzi. La Salrom, Ludovic Orban l-a numit director general pe Constantin Cătălin Radu. Radu e o cunoștință veche a sistemului național de impostură sub acoperire. În 2013 a fost numit de Victor Ponta secretar general adjunct la Consiliul Concurenței, iar în 2017 a fost numit de Sorin Grindeanu membru în plenul Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Omul e numit, după cum se vede, în cascadă, PSD și PNL se întrec în a-i face loc în administrația de stat.

Constantin Cătălin Radu face mare caz de ortodoxia sa militantă, pe care o practică direct la birou, transformat în capelă de rugăciune. Nu e clar dacă Dumnezeu îi trece cu vederea combinațiile pe care le pune la cale în altarul de la Salrom, dar angajații spun că, în anumite zile, Diavolul însuși e văzut vizitînd compania.

Un exemplu: Radu a încercat să mute sediul Salrom la o chirie dublă fără să aibă consimțămîntul consiliului de administrație și fără să fi expirat contractul în vigoare. Noua chirie, stabilită la aproape cincizeci de mii de euro pe lună, urma să intre în buzunarele unui dezvoltator imobiliar hăituit de datorii. Era genul de ciupeală practicată în administrația de stat, unde parandărătul aprovizionează în mod curent fondul de vacanțe și amante. Numai că ministrul Năsui a fost sesizat de Fondul Proprietatea, care deține 49% din Salrom, și a trimis corpul de control.

Această poveste măruntă are două concluzii:

Prima e lupta tot mai vizibilă între USR și PNL, adică între spiritul practic al lăcomiei și foamea nerăbdătoare. Tovarășii de coaliție nu împart nici dreptatea, nici morala și nici buna înțelegere. Ei vor să împartă doar puterea și banii.

A doua e metoda nemuritoare a numirilor în administrația de stat. Ca lucrurile să fie mai clare, trebuie spus că acest Constantin Cătălin Radu a fost interceptat de DNA într-un dosar în care doi funcționari de la Ministerul Muncii au fost condamnați. Radu a primit NUP, după care a fost numit în trei instituții de la care se așteaptă anumite servicii.

În paranteză fie spus, prin același tratament a trecut, în 2016, Ludovic Orban, interceptat într-un dosar de finanțare a campaniei electorale. Orban a fost scos din beci, ștanțat cu NUP, pus apoi să sară în Piața Victoriei și promovat în fruntea PNL și a Guvernului. Și Victor Ponta, chiar dacă NUP-urile i-au fost date la sfîrșit, a cunoscut tratamentul cu dosar, fiind obligat să facă ceea ce a făcut cu rechizitoriul pe masă. În politică, la fel ca în administrație, oamenii sînt controlabili doar dacă au la tîmplă un ofițer sau un procuror.

Sarea, așa cum înțelegem de la Petre Ispirescu, e și o resursă afectivă. Trebuie stat cu ochii pe ea, căci mulți au îndrăgit-o și sînt gata să și-o presare în bucate