Comisia Europeană solicită modificarea mai multor articole din legea de funcționare a Băncii Naționale a României

Comisia Europeană consideră că Articolul 33 (10) din legea de funcționare a Băncii Naționale a României, potrivit căreia ministrul Finanțelor Publice și un secretar de stat din cadrul acestui minister pot lua parte, chiar dacă nu au drept de vot, la reuniune Consiliului de Administrația al BN intră în conflict cu Articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Confor raportului de convergență 2020, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, dialogul dintre o bancă centrală și părți terțe nu este interzis, dar trebuie desfășurat astfel încât Guvernul să nu se afle în posibilitatea de a influența deciziile băncii centrale în domenii în care independența acesteia este garantată de Tratat.
”Participarea activă a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din MFP, chiar şi fără drept de vot, la discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR, unde se elaborează politica BNR, oferă Guvernului posiblitatea de a influenţa banca centrală atunci când ia decizii cruciale. Din acest motiv, Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, se arată în raportul de convergenţă al Comisiei Europene.
Un alt articol din legea de funcționare a Băncii Naționale a României care trebuie amendat, potrivit Comisiei Europene, este Articol 3 (1) astfel încât acesta să fie în deplină compatibilitate cu Articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Articolul 7 al din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Potrivit acestui articol, membrii organismelor decizionale ale BNR nu trebuie solicita sau urma instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la alte instituții sau autorități. Potrivit Comisiei, din rațiuni juridice, ar trebui clarificat că independența instituțională a BNR este asigurată, de asemenea, de instituții, organisme sau agenții naționale, străine sau europene. ”Articolul 3 ar trebui să oblige guvernul să nu încerce să influențeze membrii organismelor decizionale ale BNR”, mai subliniază Comisia Europeană.
În plus, în documentul mai sus citat este precizat că Articolul 43 din legea de funcționare a BNR, prin care instituția bancară este obligată să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile nete rămase după deducerea cheltuielilor referitoare la exercițiul financiar, ”este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel că acesta trebuie modificat pentru a submina capacitatea BNR de a-și desfășura activitatea într-o manieră independentă”.
Mai mult, Comisia Europeană subliniază că ”un stat membru nu ar trebui să își pună banca centrală în situația de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini sarcinile ce-i revin prin Sistemul European al Băncilor Centrale, dar și sarcinile naționale, precum finanțarea administrării și a operațiunilor sale”.
Comisia Europeană a publicat miercuri raportul de convergență 2020. Potrivit acestuia, România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.
Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Liderii Partidului Popular Republican din Turcia vor fi expulzați / „Erdogan şi-a pierdut minţile”
Sute de membri ai forţelor de ordine au luat cu asalt duminică sediul din Ankara al principalului partid de opoziţie din Turcia pentru a-i expulza pe liderii acestuia, care au fost destituiţi joi printr-o hotărâre judecătorească, relatează AFP şi Reuters, transmite Agerpres. Susţinători ai liderului Partidului Popular Republican (CHP, social-democrat), Ozgur Ozel, blocaseră accesul în … - „Când o să zboare porcul!” Șansele ca UDMR să aibă premier, din perspectiva vicepremierului Tanczos Barna
Vicepremierul Tanczos Barna prezintă cu un realism pesimist posibilitatea ca UDMR să dea în viitor premierul, dar pare mai deschis spre varianta unui președinte al României etnic maghiar. Tanczos Barna a fost întrebat, duminică, la Digi 24, când va avea UDMR premier. „Când o să zboare porcul. Niciodată, cred”, a afirmat Tanczos Barna. Vicepremierul a fost … - Regizorul Tudor Giurgiu spune ce ar trebui să facă Guvernul cu filmul „Fjord” al lui Mungiu în campania de la Oscar
Tudor Giurgiu l-a numit duminică pe Cristian Mungiu „cel mai important și influent cineast român din toate timpurile”, după ce filmul său „Fjord” a fost premiat cu Palme d’Or la Cannes. Regizorul a făcut apel la implicarea guvernului în promovarea filmului pentru Oscar. Tudor Giurgiu, unul dintre cei mai importanți regizori români, spune, într-o postare … - Dezvoltatorul Lucian Azoiței cere României despăgubiri de peste 370 milioane euro în scandalul imobiliar Lagoon City București
Antreprenorul Lucian Azoiței, fondatorul dezvoltatorului imobiliar Forty Management, cere statului român despăgubiri care depășesc 370 de milioane de euro printr-un arbitraj internațional. Acesta susține că autoritățile au blocat documentația de urbanism pentru proiectul Lagoon City București, un complex estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, ce urma să includă un hotel Radisson, sute de … - Peste 10.500 de copii au fost dați dispăruți în ultimul an în România / Cele mai multe cazuri vizează adolescenți între 14 și 18 ani
Peste 10.500 de sesizări privind dispariția unor minori au fost înregistrate în România în ultimul an, numărul fiind în creștere pentru al treilea an consecutiv, avertizează organizația Salvați Copiii România. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției Române, între 20 mai 2025 și 20 mai 2026 au fost raportate 10.566 de dispariții de minori. Sunt cu …




