Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- UDMR, mobilizare totală pentru Viktor Orban și interesele Rusiei în Transilvania cu autobuze, poștași și cote de voturi
UDMR face o campanie în forță pentru a ajuta Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, să câștige alegerile parlamentare din 12 aprilie. Viktor Orban a pus Ungaria în genunchi în fața Federației Ruse. UDMR, coloana a cincea a Federației Ruse în Transilvania UDMR folosește toate mijloacele posibile pentru a strânge voturile maghiarilor cu dublă cetățenie: poștași … - New York Times dezvăluie detalii despre recuperarea Coifului de la Coțofenești: Un artefact foarte apreciat din România
“Artefacte antice furate în timpul unui jaf de la un muzeu olandez au fost recuperate”, titrează joi seară, The New York Times, în relatarea despre găsirea Coifului de la Coțofenești. “Coiful de aur de la Cotofenești, un artefact foarte apreciat din România, și două brățări elaborate din aur au fost furate în ianuarie 2025. La 14 luni după jaful … - Escrocul Arafat, miliarde aruncate pe apa sâmbetei: după nave fără echipaj, acum elicoptere fără piloți
În urmă cu doar câteva săptămâni am expus un caz revoltător: două nave multirol ale IGSU în valoare de zeci de milioane de euro, zac nefolosite la cheu, în Mangalia, dintr-un motiv greu de acceptat într-un stat funcțional – lipsa echipajelor. Nave moderne, cumpărate din bani europeni, dar inutilizabile în practică.Astăzi, însă, apare o nouă … - eMAG face concedieri : „Am fost nevoți să luăm decizia de a ne reorganiza intern”
eMAG, cel mai mare retailer online din România, va începe o campanie de restructurare organizațională, care va duce la reducerea numărului de posturi din mai multe departamente, conform unor surse din piață. Ultimele date financiare publicate de către Dante international SA, firma din spatele retailerului eMAG, raportează pentru anul 2024 un total de 3.191 de … - Cod galben de ploi, respectiv ninsori la altitudini mari, în în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, sudul şi estul Transilvaniei
Meteorologii au emis, pentru ziua de joi, o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Munteniei şi în sud-estul Olteniei, unde viteza va fi între 50 şi 65 de kilometri pe oră. Un alt Cod galben, de ploi însemnate cantitativ, respectiv ninsori la altitudini mai mari de 1.800 de …




