Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Lipsa alegerilor în două tururi de scrutin a dus la o degradare profundă a democrației în România
Renunțarea la alegerile în două tururi de scrutin a avut efecte devastatoare asupra democrației românești, transformând procesul electoral dintr-un mecanism de reprezentare reală într-un instrument de conservare a puterii pentru elitele politice. Decizia, menținută cu încăpățânare de guverne succesive, nu a fost una tehnică sau administrativă, ci profund politică, menită să blocheze competiția reală și … - Sărbătorile aduc amărăciune pe mesele milioanelor de români ținuți în sărăcie de Ilie Bolojan
Pentru milioane de români, sărbătorile nu mai înseamnă liniște, bucurie sau mese îmbelșugate, ci calcule dureroase și renunțări forțate. În timp ce guvernul condus de Ilie Bolojan vorbește despre „stabilitate”, „disciplină” și „responsabilitate fiscală”, realitatea din gospodării este una crudă: sărăcia se adâncește, iar costul vieții a devenit imposibil de suportat pentru tot mai mulți … - Percheziții la fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc și la un om de afaceri, într-un dosar de dare de mită
Procurorii DNA fac percheziții marți dimineață la fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, și la un om de afaceri, într-un dosar ce vizează infracțiuni de dare de mită și complicitate la dare de mită. Potrivit unor surse judiciare, valoarea mitei ar fi de 6% dintr-un contract-cadru în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei.Cei … - Consumul s-a prăbușit. Dovada supremă că avem un premier absolut incompetent
Prăbușirea consumului intern este cel mai clar și mai onest indicator al eșecului guvernării actuale. Dincolo de grafice cosmetizate și declarații optimiste, realitatea din economie vorbește de la sine: românii cumpără mai puțin pentru că au mai puțin. Iar această realitate este dovada supremă a incompetenței premierului, incapabil să înțeleagă și să gestioneze mecanismele de … - POT bate recordul la dezintegrare
POT a rămas deja fără grup parlamentar la Senat și este la un pas de același lucru la Camera Deputaților. POT și SOS au arătat că sunt partide efemere, în condițiile în care amândouă au rămas fără grup la Senat, iar nici la Cameră situația nu e pe roze. Pentru un grup politic sunt necesari …
