Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei, a anunțat marți Curtea de Conturi.
Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei).
Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență. La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).
Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență a fost înaintat Parlamentului. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală.
Documentul își propune să prezinte forului legislativ, cetățenilor și altor factori interesați modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență, constatările Curții de Conturi, precum și concluziile și propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020.
La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență.
Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile.
Veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.
Documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.
Sursa: www.euractiv.ro
- 6 din 10 români consideră că Justiția este controlată de politicieni mafioți
Un studiu relevant statistic la nivel național, Barometrul României Civice BAROC ediția 2025, dezvoltat de Geeks for Democracy în parteneriat cu Cult Research între 15-20 decembrie, arată o criză profundă de încredere în sistemul de justiție din România. Astfel, 66% dintre români declară că nu s-ar simți în siguranță dacă ar ajunge în fața Justiției … - Vremea de Crăciun și Revelion. Prognoza meteo arată că în mai multe zone din țară scad puternic temperaturile și vine zăpada
Administrația Națională de Meteo a emis o estimare a valorilor termice valabilă pentru perioada 22 decembrie – 4 ianuarie 2026. Vremea în Banat În primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data … - CSM acționează în interesul unui grup criminal din interiorul sistemului judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se află în centrul unei controverse majore, după ce tot mai multe voci din spațiul public și din interiorul sistemului judiciar susțin că instituția nu mai acționează în interesul public, ci în favoarea unui grup organizat din interiorul justiției, interesat de menținerea controlului și a impunității. Tema a fost adusă … - Marius Lulea: Criminalii din 1989 conduc și astăzi România. Societatea românească este democratică și liberă în gândire, mult înaintea politicienilor
„22 decembrie 1989 reprezintă un moment de cotitură în istoria României”, afirmă Marius Lulea, într-o analiză dură despre sensul real al schimbării de regim. Potrivit acestuia, prăbușirea comunismului nu a fost o alegere suverană, ci o consecință inevitabilă a transformărilor din blocul estic. „Căderea regimului nu a fost o opțiune, ci o realitate care a … - Reprezentanții mafiei politice, scut pentru judecătorii corupți: cum este blocată curățarea justiției
Legăturile dintre politică și o parte a sistemului judiciar ies tot mai clar la suprafață, pe măsură ce dosare grele sunt îngropate, sancțiuni sunt evitate, iar magistrați cu probleme rămân intangibili. În centrul acestui mecanism se află o alianță toxică între oameni influenți din politică și judecători compromiși, o alianță care funcționează ca un adevărat …
