Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse şi servicii

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media şi experienţe sociale accesate, calitatea şi preţul devenind criteriile principale pentru opţiunea consumatorilor români, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă EY România.

Conform sursei citate, în ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creşterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenţia sporită pentru angajaţi. Multe dintre companiile româneşti şi-au dezvoltat strategii şi capabilităţi pentru a gestiona criza şi pentru a-şi continua activitatea pe timp de pandemie.

Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenţie responsabilitatea socială a companiilor. În studiu se menţionează că, deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea şi responsabilitatea socială poate determina în mod direct creşterea reputaţiei unei companii şi, indirect, migrarea consumatorilor către produsele şi serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferinţele consumatorilor, aşa cum o demonstrează studiul.

Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunităţi, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donaţii din partea companiilor, direcţionate către sprijinirea sistemului public de sănătate.

Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca şi produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susţinând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanţii la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate.

Mai mult, majoritatea respondenţilor (61,32%) afirmă că activităţile de implicare în comunităţi i-ar determina să achiziţioneze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajaţi şi transparenţa se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziţie. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influenţează deciziile de consum.

Potrivit studiului, noul consumator, sub influenţa pandemiei la nivel macro, este mult mai pragmatic şi mai atent la comportamentul companiilor. Şi consumatorul român urmăreşte comportamentul adoptat de companii în contextul crizei COVID-19, şi, deopotrivă, strategia lor de business generală. Ce a primat în această perioadă au fost investiţiile publice în infrastructura din sănătate şi donaţiile destinate activităţilor de igienă şi medicină şi, totodată, susţinerea oferită de companii angajaţilor.

Cele mai bine clasate companii în topul încrederii consumatorilor români în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 sunt companiile de tehnologie (84,5%) şi companiile de retail (74%). Companiile farmaceutice se află pe o poziţie inferioară, doar 58% din respondenţi considerând că Big Pharma a răspuns eficient în situaţia actuală.

Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, iniţiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum şi modul în care ne aşteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. El este inspirat din Future Consumer Index, studiu dezvoltat la nivel global de EY în mai multe pieţe dezvoltate. 

Sursa: www.agerpres.ro

• 
  România la răscruce – Între urgența reformelor structurale și criza de încredere a cetățenilor
  Analizând spectrul larg al provocărilor cu care se confruntă România astăzi – de la datoria publică galopantă și sistemul inechitabil de pensii, până la criza locuințelor, exodul tinerilor și blocajele administrative – devine evident că țara se află într-un punct de inflexiune critic. Dincolo de cifrele macroeconomice sau de discursurile politice de conjunctură, numitorul comun …
• 
  Criza din sectorul construcțiilor: Eliminarea facilităților fiscale și riscul unui nou exod al forței de muncă calificate
  Sectorul construcțiilor, recunoscut în ultimii ani drept unul dintre motoarele principale ale creșterii economice din România, traversează o perioadă de turbulențe severe. După ce a beneficiat de un pachet de facilități fiscale care a ajutat la stabilizarea forței de muncă și la atragerea investițiilor, domeniul se confruntă acum cu eliminarea treptată a acestor beneficii, pe …
• 
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București. Instanța a dispus, de asemenea, începerea judecății pe fond în dosarul în care liderul AUR este acuzat de abuz în serviciu. Trimis în judecată de DNA în aprilie 2024, dosarul lui Dan Dungaciu a rămas aproape doi ani în procedura …
• 
  Bariere pe piața muncii pentru tineri: Impactul suprataxării contractelor part-time asupra studenților români
  Integrarea tinerilor pe piața muncii reprezintă un indicator crucial pentru sănătatea economică a oricărui stat european. În România, însă, studenții și tinerii aflați la început de drum se confruntă cu obstacole legislative și fiscale majore care le limitează drastic oportunitățile. Cea mai controversată măsură în acest sens a fost decizia Guvernului de a suprataxa contractele …
• 
  Deficitul democratic de la nivel local: Cum blochează alegerile într-un singur tur reînnoirea clasei politice
  Una dintre cele mai dezbătute teme privind calitatea democrației din România este legislația electorală, în special prevederea care reglementează alegerea primarilor și a președinților de consilii județene într-un singur tur de scrutin. Introdusă inițial ca o măsură de reducere a costurilor electorale, această regulă a devenit, în opinia experților în științe politice și a organizațiilor …