29 iulie – Ziua imnului naţional al României

Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: www.agerpres.ro
- Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea preseiPlanul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …
- Cătălin Ghinăraru (AUR): „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei românești.”„Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei”, spune dr. Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București și membru AUR. Avem o piață a muncii dezechilibrată, cu prea mulți absolvenți de studii superioare angajați în sectorul public și prea puține locuri pentru cei …
- Cornel Nistorescu: „Călin Georgescu e anchetat pentru că nu a solicitat niciun leu de la bugetul statului în campanie; cu Nicuşor Dan, care solicită 12 milioane de euro restituirea unor bani cheltuiți din împrumuturi și donații (încă netransparente) nu e nicio problem㔄Citesc un raport al Asociației Pro Infrastructura care afirmă că: „Cu un ordin de începere emis pe 1 septembrie 2023, după o ceremonie electorală de prost gust regizată cu ocazia primei lopeți din 5 iunie 2024, metroul ușor clujean n-are nici finanțare asigurată, nici proiect tehnic finalizat deci nici autorizație de construire, însă debordează de …
- Marian Enache nu se dă dus de la CCR fără prime de lux, pentru el și colegii luiFostul șef al CCR ține morțiș, deși țara este cu buzunarele rupte, să primească acei 35.000 de euro sub formă de primă de pensionare. În ultima ședință a CCR cu el pe scaunul de șef, Marian Enache le-a propus colegilor ca CCR să trimită o adresă către Ministerul de Finanțe, prin care să explice că …
- Von der Leyen becomes extremely vulnerable after AUR censure motion – Pandora’s Box has been openedUrsula von der Leyen narrowly survived the motion of no confidence initiated in the European Parliament, but the political cost was enormous. Confronted for the first time with such a procedure, the President of the European Commission was forced to bow to political pressure and make explicit concessions in order to avoid dismissal. The main …