Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: www.agerpres.ro
- Austria ține prețurile mari la energie în România, Bulgaria și Grecia
Consumatorii industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia au cerut Comisiei Europene stabilirea unui mecanism de sprijin în raport cu prețurile angro mari la electricitate suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, din cauza fragmentării pieței europene unice de profil ca urmare a insuficienței interconexiunilor energetice dintre țările … - Ipocrizia ministrului Energiei: Dacă subordonații mei directori își scad salariul cu 20% mi-l scad și eu
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat joi, despre renunţarea benevolă a unei părţi din salariu, de către şefii din companiile din energie, că dacă ei îşi scad 20% din salariu, este dispus să îşi scadă şi ei salariul cu 20%. ”Dacă avem o decizie guvernamentală asumată de premier, este evident că o să port această … - Sindicaliştii de la Apele Române protestează în faţa Ministerului Mediului: Tăiaţi bani de la parlamentari, nu de la noi!
Câteva zeci de sindicalişti de la Apele Române protestează, vineri, pentru două ore, în faţa Ministerului Mediului, faţă de diminuarea veniturilor salariale prin reducerea sporului de condiţii vătămătoare de muncă. Acţiunea, care se va desfăşura până la ora 13:00, se înscrie în seria protestelor stabilite de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi începute cu o zi în urmă … - Sorin Faur: România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac
România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac. De fapt, „ideologi” e o etichetă exagerat de generoasă. În fond, doar niște activiști cu propaganda ai unor entități dubioase care îi plătesc … - Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea presei
Planul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …
