AncheteȘtirile 60m.RO

CNA adoptă practicile fostei Securități: Proiectul DECA privind monitorizarea TV încalcă GDPR și DSA

Sub pretextul „digitalizării” și printr-o investiție de 75,8 milioane de lei din fonduri europene, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) dezvoltă infrastructura DECA (Digitalizare pentru Eficientizare și o mai bună Comunicare în domeniul Audiovizual), un sistem extins bazat pe inteligență artificială care depășește cu mult simpla monitorizare a posturilor TV. Arhitectura proiectului integrează funcții intruzive precum recunoașterea facială, amprentarea vocală, clasificarea utilizatorilor pe criterii etnice și religioase, arhivarea conținutului șters și profilarea comportamentală în mediul online — capabilități care atrag acuzații grave de poliție politică, asemănate cu practicile fostei Securități, și ridică semne majore de întrebare privind încălcarea directă a normelor europene GDPR și DSA.

Într-o democrație europeană guvernată de GDPR, Digital Services Act (DSA) și AI Act, o instituție care ar trebui doar să cronometreze reclame și să sancționeze derapajele de la televizor își cumpără armament informatic de parchet penal și serviciu secret. Fără bază legală clară, fără consultarea autorităților de protecție a datelor și cu reguli care „urmează să fie scrise” după ce sistemul este deja cumpărat, CNA face pasul de la arbitru media la un Minister al Adevărului în toată regula.

Dosarul biometric al cetățeanului: Fețe scanate în câteva secunde și voci indexate pe religie și etnie

În Coreea de Nord, loialitatea și prezența cetățeanului în spațiul public sunt monitorizate milimetric de aparatul de stat. La București, în anul 2026, CNA comandă prin caietul de sarcini rețele neuronale convoluționale capabile să detecteze o față umană cu o precizie de peste 90% și să o identifice în câteva secunde cu o acuratețe de 98%. Odată intrat în vizor, cetățeanul rămâne pe radar, caietul de sarcini obligând sistemul să îl „urmărească în timp”.

Supravegherea nu se oprește la imagine. Softul CNA va construi o bază de date cu amprente vocale: la prima intervenție audio sau video, un operator uman lipește un nume de o voce; de atunci înainte, inteligența artificială recunoaște și indexează automat ținta ori de câte ori vorbește. Mai mult, transcrierile automate sunt trecute printr-un filtru algoritmic care extrage cuvinte-cheie și le împarte pe categorii extrem de sensibile, precum etnii, religii, naționalități, profesii sau organizații.

Cine sunt țintele acestui malaxor biometric? CNA îi numește vag „persoane de interes”, oferind exemplul convenabil al politicienilor în campanie electorală. Însă în arhitectura sistemului nu există nicio frână tehnică sau juridică menită să împiedice adăugarea jurnaliștilor incomozi, a activiștilor civici sau a cetățenilor obișnuiți.

„Felul în care e construit – urmărirea persoanelor, stocarea datelor pe termen lung, crearea de profiluri – pare mai degrabă ceva ce ai crea pentru o anchetă penală, nu pentru activitatea de zi cu zi a unui regulator media”, avertizează Ilia Siatitsa, directoare de program la organizația londoneză Privacy International.

Când sunt întrebați unde se termină lista „persoanelor de interes” și cine decide cine intră pe ea, oficialii CNA oferă un răspuns halucinant pentru un stat de drept: criteriile și responsabilii vor fi stabiliți abia înainte de pornirea modulului, în toamna lui 2027. Cu alte cuvinte, statul cumpără mai întâi pușca cu lunetă din bani publici și promite că va scrie regulamentul de tragere mai târziu, în spatele ușilor închise.

Poliția Gândirii pe internet: De la Reddit și bloguri, la „măsurarea sentimentelor” și arhivarea ștergerilor

Dacă scanarea biometrică la TV ridică probleme grave, componenta online a proiectului — numită SAMC — aruncă în aer însăși legea de funcționare a instituției. Deși mandatul legal al CNA se oprește strict la televiziuni, radiouri și platforme video la cerere, noul sistem este proiectat să patruleze întregul internet, incluzând Facebook, TikTok, X, YouTube, site-uri de știri, bloguri personale și chiar forumuri de discuții precum Reddit.

Mecanismul funcționează ca o plasă de pescuit automatizată care se extinde singură. Pentru fiecare țintă aflată sub observație, softul execută căutări automate pe rețelele sociale de trei până la cinci ori pe zi, anulând practic dreptul la uitare. SAMC arhivează zilnic tot ce postează un cont vizat, astfel încât, chiar dacă un utilizator regretă o postare și o șterge după câteva ore, în buncărul digital al CNA textul rămâne stocat definitiv, gata să fie scos la lumină și analizat oricând. În plus, lista de supraveghere nu rămâne fixă: inteligența artificială caută și adaugă singură conturi și bloguri noi, pe baza unui dicționar de cuvinte și a „asemănării” cu țintele deja urmărite.

Adevărata dimensiune distopică a proiectului a fost însă devoalată chiar din vârful instituției. Președintele interimar al CNA, infractorul care șterge conturile jurnaliștilor 60MMEDIAGROUP, Valentin Jucan, a recunoscut deschis că softul nu doar colectează texte, ci folosește inteligența artificială pentru „o măsurare a narativelor, cuvintelor, comportamentelor, inclusiv din punct de vedere al sentimentelor”. Nu mai vorbim despre reglementarea audiovizualului, ci despre profilare psihologică și ideologică automatizată, un instrument prin care o autoritate administrativă pretinde să măsoare ce simt și cum gândesc cetățenii în spațiul virtual.

Călcarea în picioare a legislației europene: GDPR, AI Act și DSA, tratate ca detalii opționale

Întregul eșafodaj al proiectului DECA sfidează frontal pilonii legislației europene privind drepturile fundamentale în mediul digital. Transformarea feței și a vocii în identificatori unici reprezintă prelucrare de date biometrice — categorie strict interzisă de Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), permisă doar în excepții extrem de înguste și exclusiv în baza unei legi clare, proporționale și necesare. Cu toate acestea, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a confirmat oficial că nu a fost consultată niciodată de CNA în legătură cu acest proiect mamut, iar evaluarea obligatorie de impact asupra datelor personale nici măcar nu a fost realizată înainte de semnarea contractului.

În paralel, proiectul calcă în picioare principiile din Regulamentul privind Serviciile Digitale (DSA), care interzice obligațiile generale de monitorizare a cetățenilor în online și sancționează profilarea abuzivă. Directorul ApTI, Bogdan Manolea, punctează tranșant anomalia juridică: monitorizarea blogurilor și a forumurilor precum Reddit reprezintă o colectare cu scop neclar și o prelucrare excesivă de date care „devine ilegală fără un temei legal precis”. Scuza oficială a CNA — că a trecut blogurile și rețelele sociale în caietul de sarcini doar „ca să vadă ce poate face programul din punct de vedere tehnic” — este o sfidare directă la adresa contribuabilului. Nicio instituție publică nu plătește milioane de euro pe module de spionaj online doar din curiozitate tehnică, fără intenția de a le folosi sau de a-și extinde abuziv puterile.

Nici Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI Act) nu pare să îi deranjeze pe arhitecții sistemului. Deși legislația europeană încadrează identificarea biometrică la distanță, clasificarea persoanelor după etnie sau religie și recunoașterea emoțiilor în zonele de risc inacceptabil sau risc ridicat, CNA recunoaște senin că nu are nicio analiză privind categoria de risc în care se încadrează propriul sistem. Nici măcar informarea cetățenilor băgați în baza de date nu este garantată, instituția invocând vag „excepții” din GDPR pe care refuză sau nu știe să le numească. Iar după cum avertizează Bogdan Manolea, în momentul în care un algoritm susceptibil de erori începe să pună etichete pe oameni în funcție de postările lor, abuzul devine sistemic.

Licitație cu un singur ofertant, umbre penale și conexiuni la vârful secretelor de stat

Un sistem de o asemenea forță intruzivă — împachetat la pachet cu ecrane noi, servere, săli de consiliu și o ironică platformă de „educație media” — nu a atras o competiție deschisă pe piața liberă. La licitația de 75,8 milioane de lei organizată de CNA s-a prezentat o singură ofertă: o asociere formată din șase firme, având în prim-plan companiile Sysdom Proiecte și Arobs Systems, alături de un terț și trei subcontractanți ținuți departe de lumina reflectoarelor.

Tabloul din spatele contractului adâncește suspiciunile legitime ale societății civile. Echipa de vânzări a Arobs Systems care s-a ocupat direct de licitația CNA este coordonată de Marian Valentin Nidelea, fost cadru MApN și fost consilier pentru doi prim-miniștri, Adrian Năstase și Mihai Răzvan Ungureanu. Mai mult, soția sa, Monica Nidelea, a activat timp de cel puțin un deceniu și jumătate chiar în inima secretelor de stat ale României — ORNISS — instituție pe care a și condus-o ca directoare. În același timp, unul dintre administratorii Arobs Systems, Voicu Oprean (care a avut în trecut un dosar de evaziune fiscală, ulterior clasat), figurează în datele Registrului Comerțului ca partener într-o altă afacere cu Bogdan Gruiță, personaj condamnat la șase ani de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidare — o asociere pe care compania încearcă acum să o nege și să o disocieze de achizițiile publice.

Când apar întrebările incomode despre cine scrie efectiv codul supravegherii în masă, firmele ridică un zid al tăcerii și pasează responsabilitatea. Arobs Systems susține că nu este liderul asocierii, că deține doar 11% din contract și că nu ea dezvoltă modulele toxice de recunoaștere facială, amprentare vocală și monitorizare social media. De cealaltă parte, Sysdom Proiecte — companie abonată de-a lungul anilor la contracte cu statul de zeci de milioane de lei — închide ușa în nas presei invocând secretomania contractuală și transmițând sec că nu are voie să divulge nicio informație sau document, toată responsabilitatea fiind exclusiv la CNA.

Până în octombrie 2027, când Consiliul Național al Audiovizualului plănuiește să apese butonul de pornire al sistemului DECA, România asistă la construcția tăcută a unei infrastructuri de control la cheie. Ni se cere să credem pe cuvânt o instituție numită politic că va folosi un instrument de poliție digitală — cumpărat fără bază legală, fără aviz de la Protecția Datelor și livrat sub clauze opace — strict cu mănuși democratice. Istoria arată însă că niciun aparat de stat nu își construiește o închisoare digitală de 15 milioane de euro doar ca să îi admire arhitectura.

sursa: anchetatorii.ro

Cimpoi Adrian

Adrian Cimpoi este jurnalist și redactor în cadrul publicației 60m.ro.Este absolvent al Universității din București și are experiență în presa online și televiziune. În cadrul 60m.ro urmărește în principal subiecte din domeniul politic, administrație publică, actualitate și societate.Domenii editoriale: Politică, administrație, societate, actualitate.Publicație: 60m.ro Grup media: 60M Media GroupContact editorial: [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button