Gheorghe Coilă, primarul care delapidează bugetul comunei Buchin prin firme de casă

Comuna Buchin, din județul Caraș-Severin, se află în centrul unor acuzații și suspiciuni care pun sub semnul întrebării modul în care administrația locală gestionează bugetul public, contractele de lucrări și relațiile cu operatorii economici.
Într-un moment în care discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României revin în prim-plan, primarul comunei Buchin, Gheorghe Coilă, a declarat recent că localitatea nu ar avea motive să fie comasată deoarece are încasări suficiente la buget din activitatea investitorilor și nu depinde de banii guvernamentali pentru funcționarea curentă — invocând totodată discrepanțe între datele statistice (1.594 de locuitori) și listele electorale permanente (1.740 de alegători), și indicând o preferință spre o eventuală asociere cu comuna vecină Bolvașnița în locul trecerii sub administrarea municipiului Caransebeș.
Însă tocmai aceste venituri și modul în care sunt administrate resursele locale stau la baza unor semnale critice formulate de persoane care reclamă starea de fapt din comună: cine verifică modul în care sunt cheltuiți banii unei comune cu venituri importante, cine controlează contractele atribuite direct și cine răspunde pentru administrarea resurselor publice?
Contractele publice și suspiciunile legate de PORTO GRAND CONSTRUCT
Primarul Gheorghe Coilă, aflat de mai mulți ani la conducerea administrației locale din Buchin, este vizat de sesizări potrivit cărora ar fi favorizat, prin atribuiri directe repetate, societatea PORTO GRAND CONSTRUCT, despre care se afirmă că ar avea legături cu Nicolae Roșu, cunoscut sub porecla „Porto”.


Dacă aceste informații se confirmă, se impune o verificare riguroasă a tuturor contractelor încheiate între Primăria Buchin și firma respectivă, a valorilor totale, a justificării legale a atribuirilor directe, a prețurilor practicate și a modului în care au fost recepționate lucrările. Totodată, trebuie clarificat dacă au existat relații personale, economice sau de altă natură între reprezentanții societății și factorii de decizie din administrația locală.
Transparența achizițiilor publice nu este opțională, iar orice posibil conflict de interese sau favoritism trebuie verificat de instituțiile competente pe bază de documente, nu de presupuneri.
În același tablou de acuzații apar afirmații potrivit cărora edilul ar frecventa aparatele de jocuri de noroc de la Cafe Bar Exotic din Caransebeș și ar cheltui sume foarte mari de bani — inclusiv o presupusă cheltuială de 20.000 de euro într-o singură zi. Astfel de afirmații rămân, în lipsa unor probe verificabile, la stadiul de acuzații care cer dovezi independente, mai ales acolo unde se ridică întrebări legate de proveniența fondurilor sau de eventuale legături cu persoane implicate în contracte publice.
Venituri din activități economice: unde se văd investițiile?
Potrivit celor care semnalează neregulile, în ultimii aproximativ 25 de ani, comuna Buchin ar fi beneficiat de încasări importante generate de prezența și activitatea unor companii și investitori precum ALCOA, INCONTRO, GUALA, BENING, MASIV și SEBN.
Deși primarul Gheorghe Coilă susține că bugetul local este suficient de solid încât comuna să nu depindă de fondurile guvernamentale pentru cheltuielile curente — recunoscând totuși că pentru proiecte de anvergură este nevoie de alocări guvernamentale — cetățenii ridică o întrebare firească: care sunt sumele încasate efectiv la bugetul local din taxele și impozitele aferente acestor activități și în ce investiții concrete s-au regăsit?
| Domeniu / Subiect | Aspectul semnalat / Declarația | Ce trebuie verificat / Clarificat |
| Achiziții publice | Atribuiri directe repetate către PORTO GRAND CONSTRUCT (legături invocate cu Nicolae Roșu / „Porto”) | Contracte în SEAP/SICAP, valori, criterii de atribuire, recepția lucrărilor, eventuale conflicte de interese |
| Buget și investitori | Venituri invocate pe ~25 de ani de la companii precum ALCOA, INCONTRO, GUALA, BENING, MASIV, SEBN | Sumele efectiv încasate, execuția bugetară, ponderea cheltuielilor de funcționare vs. investiții |
| Cheltuieli personale invocate | Acuzații privind jocuri de noroc la Cafe Bar Exotic (Caransebeș) și sume mari cheltuite | Probe independente, declarații de avere și interese, verificări ale instituțiilor abilitate |
| Exploatări pe râul Timiș | Balastieră și stație de betoane (Ion Bejeriță); exploatări pe ~20 de ani și rolul ABA Banat (Viorel Avram / EMILIANO VEST) | Autorizații, limite de extracție, rapoarte de control, declarații de interese |
| Influență și resurse locale | Numele Ion Mocioalcă și Ioan Dragomir; atribuirea pășunilor comunale; dezbaterea privind comasarea | Documente oficiale, contracte de concesionare/închiriere a pășunilor, argumentele privind reorganizarea |
Balastierele de pe râul Timiș și semnele de întrebare la Apele Române
Un alt capitol critic vizează exploatarea agregatelor minerale în zona comunei Buchin. În sesizările formulate se menționează activitatea lui Ion Bejeriță, despre care se afirmă că deține o balastieră și o stație de betoane, precum și exploatări de agregate minerale în albia râului Timiș desfășurate pe parcursul a aproximativ două decenii.
Reclamanții acuză lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților de control. În acest context, este necesar să se stabilească dacă exploatările au avut la bază toate autorizațiile legale, dacă au fost respectate perimetrele și volumele aprobate și ce controale periodice au fost efectuate.
Totodată, în sesizări este invocat numele lui Viorel Avram, despre care se afirmă că deține o funcție de conducere în cadrul Administrației Bazinale de Apă Banat și că ar fi avut anterior legături profesionale cu societatea EMILIANO VEST. Aceste aspecte trebuie confruntate cu documentele oficiale, rapoartele de control și declarațiile de interese, fără a trage concluzii culpabilizatoare în lipsa probelor.
Relații de influență, pășunile comunale și miza comasării
În aceleași semnale critice sunt menționate numele lui Ion Mocioalcă și Ioan Dragomir, fiind invocate presupuse rețele de influență în administrația județeană și în instituții publice. În cazul lui Ioan Dragomir, sunt ridicate întrebări legate de perioada în care a activat în structurile fiscale și de posibile legături cu firmele menționate. Toate aceste afirmații impun o analiză documentară riguroasă și puncte de vedere oficiale, respectând prezumția de nevinovăție.
La nivel local, rămâne deschisă și tema administrării pășunilor comunale — modul în care au fost atribuite, criteriile aplicate și cine sunt beneficiarii contractelor — alături de dezbaterea privind viitorul administrativ al comunei Buchin, în eventualitatea unei reorganizări sau comasări.
7 întrebări esențiale la care administrația trebuie să răspundă
- Câte contracte prin atribuire directă a încheiat Primăria Buchin cu PORTO GRAND CONSTRUCT în ultimii zece ani și care este valoarea totală a acestora?
- Ce venituri a încasat efectiv comuna de la societățile economice care își desfășoară activitatea pe raza sa?
- Ce investiții concrete au fost realizate din aceste venituri?
- Au fost efectuate controale privind exploatările de agregate minerale din albia râului Timiș?
- Care este situația autorizațiilor și a controalelor privind balastierele din zonă?
- Cum au fost atribuite pășunile comunale și cine sunt beneficiarii contractelor?
- Au existat verificări ale Curții de Conturi privind cheltuielile și achizițiile Primăriei Buchin?
Până la lămurirea acestor puncte prin acte publice, rămâne întrebarea centrală pentru comunitatea din Caraș-Severin: cine verifică efectiv modul în care sunt administrați banii publici la Buchin și cine garantează că fiecare leu se întoarce în drumuri, utilități și servicii pentru cetățeni?