AncheteȘtirile 60m.RO

Scandalul medicamentelor lipsă! | Tratamente oncologice de 850 de milioane de lei iau calea exportului în timp ce bolnavii de cancer sunt lăsați fără speranță!

Criza medicamentelor din România este alimentată de un mecanism masiv de export paralel, care lasă pacienții fără tratamente vitale. Conform datelor Agenției Naționale a Medicamentului, până în noiembrie 2026 au fost notificate pentru livrare intracomunitară (reexport) 21,5 milioane de cutii de medicamente, evaluate la 5 miliarde de lei. Situația este deosebit de alarmantă în privința afecțiunilor grave: doar cinci medicamente oncologice extrem de scumpe (Keytruda, Imfinzi, Lynparza, Tagrisso și Kisqali) însumează notificări de reexport de aproximativ 850 de milioane de lei, explicând astfel de ce aceste terapii esențiale dispar rapid din farmaciile românești pentru a fi vândute pe alte piețe europene.

Primii distribuitori care faciliteaza intregul lanț al exporturilor direct sau indirect sunt Alliance Healthcare România (Cencora), Fildas Trading (grupul Catena), Farmexim (grupul PHOENIX, din care face parte și Help Net), Dr. Max și Dona Logistică. Toate produsele ajung de la producători la acești distribuitori care dețin și lanțurile naționale de farmacii.

În România, prețul maximal de producător se stabilește, ca regulă generală, prin raportare la cel mai mic preț dintr-un grup de 12 țări. Când același medicament se vinde mai scump în alt stat UE, diferența creează un stimulent puternic pentru revânzare, mai ales la tratamentele inovative cu preț mare. Valoarea de piata a reexporturilor medicamentelor  ajunge la circa 1 miliard de euro pe an, cu peste 200 de milioane de euro câștiguri.

Cine decide către ce distribuitori ajung produsele reexportabile?

Când stocul unui medicament scump este limitat, persoanele din reprezentanțele locale care decid sau influențează alocarea pot determina cine are acces la volumele cele mai mari. În unele cazuri, persoane implicate în aceste decizii primind sume foarte mari sau alte beneficii în schimbul alocării preferențiale a medicamentelor către anumiți distribuitori.

Cum se condiționeaza accesul la aceste medicamnete către farmaciile mici și distribuitori locali?

Când un distribuitor acceptă să livreze unei farmacii din România un medicament căutat și la export, condiționează livrarea de cumpărarea altor produse. Farmacia are nevoie de un medicament pentru pacient și ajunge să cumpere și marfă de care nu are nevoie. Distribuitorul își poate crește astfel vânzările la alte produse, iar farmacia își blochează banii în stocuri de care poate să nu aibă nevoie.

Când o farmacie independentă face o comandă justificată pentru un pacient, primește răspunsul că produsul nu este disponibil, în timp ce același distribuitor aprovizionează lanțul propriu sau livrează medicamentul în UE. La notificarea de export pe care o trimite catre ANMDM, distribuitorul declară pe propria răspundere că a onorat comenzile primite pentru medicamentul respectiv și că livrarea nu afectează obligația de aprovizionare a pieței din România, ocolind astfel obligația de a pune medicamentul pe piața românească.

Agenția Națională a Medicamentului poate verifica la cantitățile alocate de reprezentanțele producătorului fiecărui distribuitor până la livrările către lanțurile proprii, farmaciile independente și clienții din UE. Dacă pui cap la cap produsul, lotul, datele, comenzile refuzate sau condiționate și facturile, poți vedea unde a ajuns marfa, în ce condiții au avut farmaciile acces la ea și ce a verificat Agenția.

Prin acest fenomen, Producătorii internaționali împart marfa preferențial, asigurând câștiguri enorme pentru câțiva oameni care impart marfa, distribuitorii au asigurate adaosuri uriașe din reexport, au asigurate uneltele de condiționare a vânzarilor altor medicamente către farmaciile mici, își consolidează propriile afaceri, scot din joc farmaciile mici și lasă pacienții din România fără acces la tratamente inovative.

Agenția Națională a Medicamentului vede toate informațiile și supraveghează întregul fenomen, având numeroase unelte de protecție a pacienților.

Practic o mână de oameni de la reprezentanțele internaționale, în înțelegere cu o mână de oameni din distribuție, sub supravegherea ANMDM se asigură ca moleculele inovative produc bani cu circuit închis, în timp ce românii bolnavi de cancer sunt lăsați să moară cu zile.

21,5 milioane de cutii pleacă din țară. Farmaciile mici caută Lyrica

Între 8 ianuarie și 4 noiembrie 2026, distribuitorii au notificat Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR) livrări în alte state UE pentru 21,5 milioane de cutii de medicamente. La prețul maximal cu ridicata, ele valorează circa 4,5 miliarde de lei fără TVA. În aceeași toamnă, farmaciștii spun că nu găsesc Lyrica, iar ministrul Sănătății răspunde că în țară sunt peste 2,3 milioane de unități. Datele publice arată cât pleacă, dar nu și cine trimite marfa.

Raftul gol

Într-o postare publică pe Facebook, o farmacistă din circuitul deschis scrie că Lyrica 150 mg și înlocuitorii ei, Pragiola și Pregabalina, lipsesc în continuare. Spune că lipsesc și multe alte produse, care se obțin „cu presiuni și condiționări diverse”. Mai spune că farmacia ei nu a avut acces la vaccinuri antigripale în plin sezon de gripă. Depozitele i-ar răspunde că nu au pe stoc produse pe care le raportează la ANMDMR ca existente.

Postarea vine după o dispută publică. Pe 15 noiembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, i-a răspuns jurnalistei Liliana Ruse, care scrisese că Lyrica și genericele ei dispăruseră din farmacii. Potrivit ministrului, la 13 noiembrie existau 922.627 de unități cu pregabalină în depozitele distribuitorilor și 1.429.818 în farmacii. A admis însă că un medicament poate lipsi dintr-o anumită farmacie fără să fi dispărut din țară. Ruse a răspuns că se oferise să plătească o cutie cumpărată din București și încă aștepta.

Ce a notificat piața în 2026

Potrivit notificărilor publicate de ANMDMR, distribuitorii au anunțat livrări intracomunitare pentru 21.509.592 de cutii, în 229.136 de notificări, până la 4 noiembrie. Am atribuit fiecărei prezentări prețul maximal cu ridicata din catalogul CANAMED (ediția 1 octombrie 2026). Pentru 97,3% din cutii rezultă o valoare de 4,51 miliarde de lei fără TVA. Restul nu au preț atribuit, așa că valoarea reală e ușor mai mare.

Banii sunt concentrați în câteva molecule scumpe. Primele zece substanțe active aduc peste o treime din valoare:

Substanță activă (marcă)Cutii notificateValoare estimată (mil. lei fără TVA)
Pembrolizumab (Keytruda)35.221389,3
Semaglutid (Wegovy, Ozempic)296.062233,6
Tirzepatid (Mounjaro)145.358170,0
Dapagliflozin (Forxiga)461.934138,0
Durvalumab (Imfinzi)15.808134,6
Olaparib (Lynparza)14.643133,8
Osimertinib (Tagrisso)5.329116,4
Aflibercept (Eylea)47.535112,9
Ribociclib (Kisqali)12.10597,8
Ipilimumab (Yervoy)3.76086,4

Cinci tratamente oncologice, Keytruda, Imfinzi, Lynparza, Tagrisso și Kisqali, însumează circa 872 de milioane de lei, adică 19,3% din total. Ele reprezintă doar 83.106 cutii, 0,4% din volum. Sunt exact tipul de medicament pentru care diferența de preț față de Vest se măsoară în mii de lei pe cutie.

Cifrele nu susțin însă orice legătură făcută în spațiul public:

  • Pregabalina: în zece luni au fost notificate 29.753 de cutii de Lyrica și Pragiola, în valoare de circa 1,4 milioane de lei. Dacă unitățile date de minister sunt cutii, exportul notificat în tot anul echivalează cu circa 1,3% din stocul de la 13 noiembrie.
  • Vaccinurile antigripale: singurul notificat este Influvac, cu 592 de cutii. Lipsa lor din farmacii nu vine din exportul declarat. Alte vaccinuri au fost însă notificate în volume mari: Engerix B (hepatita B) peste 99.000 de cutii, Gardasil 9 peste 58.000, Rotarix peste 51.000.

De ce pleacă marfa: cel mai mic preț din UE

Motorul fenomenului este prețul. În România, prețul maximal de producător nu poate depăși cel mai mic preț al aceluiași medicament dintr-un grup de 12 state de comparație. Pentru medicamentele declarate esențiale se folosește media celor mai mici trei prețuri. Regula protejează bugetul de sănătate, dar lasă aproape mereu prețul românesc sub cel din restul Uniunii. Diferența devine primă pentru oricine poate muta marfa peste graniță.

Efectul merge în două direcții. Medicamentele scumpe și inovative devin atractive pentru reexport. Cele foarte ieftine nu mai sunt aduse deloc, pentru că producătorul ar trebui să le vândă sub costul de producție. Europa Liberă a relatat că între 700 și 800 de medicamente lipsesc constant din farmacii, deși există cerere.

Comerțul paralel este legal în piața unică, iar Legea 95/2006 include exportul în definiția distribuției angro. Aceeași lege impune însă producătorilor și distribuitorilor o obligație de serviciu public: să asigure permanent stocuri adecvate și continue pentru pacienții din România. Întrebarea anchetei nu este dacă exportul e permis, ci dacă această obligație e respectată și verificată.

Cine controlează lanțul

Farmacista citată spune că lanțurile mari au propriile depozite, care le livrează preferențial produsele greu de găsit. Integrarea depozit–farmacie este un fapt public. Felul în care sunt împărțite stocurile între clienți nu este.

GrupDistribuțieRețea de farmacii
Fildas–CatenaFildas Trading, cel mai mare distribuitor; aprovizionează peste 800 de farmacii Catena și peste 1.000 de alți cliențiCatena, aproape 1.000 de farmacii
DonaDona Logistică310 farmacii Dona
PhoenixFarmeximHelp Net
Penta (Dr. Max)Mediplus, preluat odată cu A&D PharmaDr. Max (fost Sensiblu)

Notele primite de la surse din piață numesc cinci grupuri drept principalii exportatori. Notificările ANMDMR nu au coloană pentru distribuitor: PDF-urile conțin doar produsul, DCI, forma, ambalajul, lotul, cantitatea și data. Din datele publice nu se poate afla cine exportă, cât și către ce stat.

Nu e o problemă nouă. În 2018, Observatorul Român de Sănătate a analizat exportul paralel din 2017. Autorii au notat că datele oficiale care leagă distribuitori anume de exporturi nu le erau accesibile. Opt ani mai târziu, situația publică e aceeași. Datele pe firmă pot fi cerute ANMDMR în baza Legii 544/2001.

Valoare_notificari_medicamente_2026 (1)Descarcă

La ghișeu: „nu avem pe stoc”

Farmaciile independente descriu două practici. Prima: o comandă pentru un pacient primește răspunsul că produsul nu e disponibil, în timp ce același distribuitor ar aproviziona lanțul propriu sau ar livra în alt stat UE. A doua: un medicament căutat e livrat doar dacă farmacia cumpără și alte produse, de care nu are neapărat nevoie. Farmacia își blochează astfel banii în stocuri, iar distribuitorul își crește vânzările.

Consiliul Concurenței a mai găsit astfel de semnale. Într-o anchetă anterioară a descris presiunea pusă de distribuitori pe farmacii să cumpere și produse care nu se vând. Într-o altă analiză a urmărit 32 de medicamente semnalate lipsă de farmacii. A întrebat 16 producători și 9 distribuitori și a reținut, printre cauze, exportul paralel făcut în detrimentul pieței naționale.

Pentru 2026, ancheta are deocamdată doar mărturii. Condiționarea vânzării se dovedește cu documente: comenzi refuzate, e-mailuri, facturi cu produse impuse, oferte comerciale scrise. Consiliului Concurenței este părtaș la această crimă.

ANMDMR: arbitru sau arhivă?

Fără notificare, un distribuitor nu poate livra legal în alt stat. Agenția primește deci, înaintea oricărei livrări, produsul, lotul și cantitatea, și știe ce firmă le trimite. Potrivit surselor din distribuție, notificarea include și o declarație pe proprie răspundere că firma a onorat comenzile din România. Nimic din spațiul public nu arată dacă și cum sunt verificate aceste declarații.

Statul are instrumente. Ministerul Sănătății poate suspenda temporar distribuția în afara țării pentru medicamente aflate în criză, cum a făcut pentru antibiotice și antitermice, cu avizul Comisiei Europene. ANMDMR a sancționat în trecut distribuitori pentru că nu au asigurat stocuri adecvate și continue. În martie 2026, Alexandru Rogobete a anunțat un grup interinstituțional care să monitorizeze zilnic stocurile și să propună redistribuiri. Anunțul escrocului Rogobete nu pomenește exportul.

Transparența rămâne de formă. Notificările apar o dată pe an, ca PDF-uri lungi, nu ca date deschise, fără numele distribuitorului și fără statul de destinație. Pentru această anchetă a fost nevoie ca ele să fie reconstruite în Excel și legate manual de catalogul de prețuri. În 2018, Observatorul Român de Sănătate recomanda deja un grup de inspecție la ANMDMR sau la minister, sancțiuni mai mari și publicarea listelor de medicamente interzise la export.sursa: anchetatorii.ro

Cimpoi Adrian

Adrian Cimpoi este jurnalist și redactor în cadrul publicației 60m.ro.Este absolvent al Universității din București și are experiență în presa online și televiziune. În cadrul 60m.ro urmărește în principal subiecte din domeniul politic, administrație publică, actualitate și societate.Domenii editoriale: Politică, administrație, societate, actualitate.Publicație: 60m.ro Grup media: 60M Media GroupContact editorial: [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button