Cifre alarmante de la BNR! Datoria externă a României a explodat la 238 de miliarde de euro, iar investițiile străine s-au prăbușit
Datele oficiale publicate de Banca Națională a României confirmă o tendință de îndatorare accelerată. La finalul lunii august 2026, datoria externă totală a țării a escaladat la 238,08 miliarde de euro, marcând un avans de aproape 8 miliarde față de pragul de 230,63 miliarde de euro raportat la încheierea anului 2025. Această dinamică subliniază presiunea uriașă de pe umerii economiei naționale, amplificată de un deficit de cont curent tot mai adânc și de o prăbușire abruptă a capitalului străin atras. Situația ridică semne de întrebare legitime privind capacitatea statului de a-și susține finanțările și vulnerabilitatea economiei pe termen mediu.
Structura datoriei externe la finalul lunii august 2026
Datoria pe termen lung rămâne componenta majoritară, însumând 184,78 miliarde de euro (77,6% din total), cu o creștere de 1,8% (3,28 miliarde de euro) față de anul precedent. Adevăratul semnal de alarmă vine însă dinspre datoria pe termen scurt, care a urcat într-un ritm mult mai alert, de 8,5%. Aceasta a atins 53,29 miliarde de euro (de la 49,12 miliarde de euro în 2025), reprezentând acum 22,4% din totalul angajamentelor externe. Această evoluție indică o dependență periculoasă de finanțările volatile și o presiune crescută pe lichidități.
Datoria administrației publice și deficitul de cont curent
Finanțarea deficitului bugetar forțează statul să se împrumute masiv de pe piețele internaționale. Astfel, datoria externă a administrației publice a urcat la 129,45 miliarde de euro în luna august, comparativ cu 126,81 miliarde de euro în decembrie 2025. Concomitent, dezechilibrele macroeconomice se adâncesc: contul curent al balanței de plăți a marcat un deficit de 19,93 miliarde de euro în primele opt luni din 2026, depășind nivelul de 18,98 miliarde de euro din aceeași perioadă a anului trecut. Principalul motor al acestei deteriorări este deficitul comercial de bunuri.
Comerțul exterior și balanța serviciilor
Deficitul balanței bunurilor a ajuns la 22,39 miliarde de euro, o creștere de 818 milioane de euro comparativ cu primele opt luni din 2025. România continuă să importe mult peste capacitatea sa de export, vulnerabilizând cursul de schimb și rezervele valutare. Echilibrul este menținut parțial de balanța serviciilor, care a generat un excedent de 9,34 miliarde de euro (față de 8,63 miliarde de euro în anul precedent). Principalii piloni ai acestui rezultat pozitiv sunt serviciile de telecomunicații și IT (cu un plus de 5,08 miliarde de euro) și sectorul transporturilor (4,63 miliarde de euro).
Investițiile străine directe, în scădere pronunțată
Cel mai dur șoc pentru economie vine din prăbușirea capitalului străin. Investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au totalizat doar 2,12 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2026, o prăbușire de peste 60% față de cele 5,66 miliarde de euro atrase în aceeași perioadă a anului trecut. Această frânare bruscă a apetitului investițional este dictată de incertitudinea macroeconomică globală, dobânzile ridicate și tensiunile geopolitice, limitând sever capacitatea țării de a crea noi locuri de muncă și de a-și moderniza producția.
Perspective și riscuri economice
Economistul Adrian Negrescu avertizează că România a intrat într-o zonă de vulnerabilitate maximă, unde orice nou șoc extern poate destabiliza grav economia. Procesul de dezinflație se dovedește mai lent decât proiecțiile oficiale, costurile de finanțare se mențin la un nivel ridicat mult peste așteptările mediului de afaceri, iar prognozele de creștere economică riscă noi revizuiri negative. În acest climat, politicile fiscale și monetare necesită o rigoare absolută pentru a preveni o nouă explozie a inflației sau deprecierea monedei naționale.
(Sursa datelor: BNR / preluări Digi24, HotNews, Ziarul Financiar)
