Fractură majoră în lumea fotbalului: UEFA lansează acuzații penale împotriva lui Gianni Infantino, iar soarta șefului FIFA este tot mai precară

„Din informaţiile de care dispunem şi pe baza convingerilor noastre, acţiunile lui Infantino descrise în prezentul document se încadrează în categoria gestionării defectuoase cu caracter penal”, „o neglijenţă uimitoare în îndeplinirea îndatoririlor”, „un preţ stabilit în mod fraudulos, în afara pieţei, promovat de Infantino în propriul său beneficiu.” Sunt doar câteva dintre expresiile dure folosite de avocaţii UEFA în documentele juridice depuse în Statele Unite cu privire la planul, acum abandonat, al preşedintelui FIFA, Gianni Infantino, de a vinde participaţii la competiţii către investitori privaţi, notează bbc.com, informează News.ro.

O schemă, susţine UEFA, care a atribuit Cupei Mondiale o „valoare de întreprindere absurd de scăzută… care nu a fost nici rezultatul unei licitaţii deschise şi competitive, nici verificată de vreun evaluator independent”. Totul face parte dintr-o „tranzacţie care a provocat un prejudiciu direct şi concret… în detrimentul FIFA, precum şi al celor 211 membri ai săi”, şi care a fost desfăşurată sub „un văl de secret”.

Documentele judiciare, care fac referire la „acoliţii” şi „complicii” lui Infantino şi includ un capitol despre „istoria îndelungată a corupţiei în rândul oficialilor FIFA”, solicită accesul la probe şi documente din SUA pentru a fi utilizate într-un eventual proces în Elveţia împotriva lui Infantino.

La mai mult de o lună de la dezvăluirea planului Fifa Forward Enterprise (FFE), care s-a prăbuşit câteva zile mai târziu, acest război civil din ce în ce mai acerb nu dă semne că s-ar apropia de sfârşit.

De atunci, am asistat la cea mai puternică presiune publică din partea celor care se opun lui Infantino, printr-o serie de declaraţii tăioase, inclusiv din partea foştilor jucători, a politicienilor şi a grupurilor de suporteri.

Au existat chiar şi scurgeri de informaţii – catalogate de Infantino drept „categoric neadevărate” – conform cărora presupusei sale iubite i s-ar fi acordat o indemnizaţie de despărţire în legătură cu această relaţie, pe perioada în care el activa la UEFA.

Acum ne confruntăm cu ameninţarea unor proceduri judiciare.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare?

Este ironic faptul că Infantino s-a bucurat, probabil, de cea mai bună săptămână de când a început această saga.

Joi, el a primit sprijinul condiţionat al puternicei Federaţii de Fotbal din Arabia Saudită, care a declarat că „în acest moment [ea] susţine eforturile continue ale lui Gianni Infantino de a restabili unitatea”.

În ciuda faptului că a ignorat apelurile celor trei confederaţii şi ale altor părţi interesate de a demisiona, decizia UEFA de a renunţa la ameninţarea de a boicota competiţiile FIFA, după ce a primit asigurări că schema FFE nu se va repeta, a fost considerată o altă victorie pentru el.

Însă UEFA era pe punctul de a ridica miza. Vestea că pregătea o procedură penală a fost percepută ca o escaladare dramatică şi ca o dovadă că nu renunţă la hotărârea sa de a-l înlătura pe Infantino.

Deşi Infantino a apărat FFE ca mijloc de a valorifica potenţialul comercial al FIFA, înainte de a-şi cere ulterior scuze pentru „erori”, nici el, nici FIFA nu au răspuns la această ultimă întorsătură de situaţie, oficialii insistând că sunt concentraţi pe organizarea Cupei Mondiale feminine U20, care începe săptămâna viitoare în Polonia.

Infantino, între timp, proaspăt întors din călătoriile efectuate în Republica Dominicană şi la Paris în weekendul trecut, a postat un videoclip cu o vizită „minunată” în Vietnam, cea mai recentă oprire a ceea ce seamănă din ce în ce mai mult cu un turneu mondial menit să-i consolideze sprijinul.

Având în vedere că UEFA a avertizat pentru prima dată cu privire la posibile acţiuni legale în urmă cu aproape o lună, când a solicitat FIFA să păstreze orice „materiale relevante” legate de plan, Infantino ar fi putut foarte bine să anticipeze mişcarea UEFA.

Cât de îngrijorat ar putea fi Infantino?

Mult ar putea depinde de faptul dacă instanţele din SUA vor da dreptate UEFA în ceea ce priveşte solicitările acesteia de divulgare a probelor legate de planul FFE. UEFA solicită informaţii de la FIFA, de la Thrive Capital – firma de capital de risc desemnată ca investitor principal în FFE – şi de la fondatorul acesteia, Josh Kushner, precum şi de la fostul şef al Formulei 1, Greg Maffei, care este descris ca fiind „consilierul comercial cheie” în cadrul tranzacţiei propuse. În cazul Thrive şi al lui Kushner, avocaţii UEFA afirmă că solicită citaţii pentru „prezentarea documentelor şi a comunicărilor, precum şi pentru depunerea mărturiei”.

Deşi Kushner, care este fratele ginerelui preşedintelui american Donald Trump, nu a făcut încă niciun comentariu, unii experţi juridici consideră că acesta ar putea contesta cu succes şi bloca o cerere de citaţie, argumentând că detaliile tranzacţiei trebuie să rămână confidenţiale pentru a-şi proteja interesele comerciale şi investiţiile viitoare. Kushner a încheiat recent o tranzacţie pentru achiziţionarea echipei de baschet Los Angeles Lakers pentru suma record de 9,3 miliarde de lire sterline.

Nu este clar cât timp ar putea dura acest proces sau dacă UEFA va obţine probele de care are nevoie pentru a-şi susţine afirmaţia că valoarea Cupei Mondiale a fost subestimată în mod deliberat la aproximativ 15 miliarde de lire sterline. De asemenea, nu este clar dacă, în cele din urmă, va da curs ameninţării sale de a depune o plângere penală în Elveţia.

Gradul de încredere al UEFA în posibilitatea formulării unor acuzaţii penale este, de asemenea, extrem de incert. În 2002, într-un context similar cu actuala dezbinare, mai mulţi membri ai comitetului executiv al FIFA au depus o plângere penală împotriva fostului preşedinte Sepp Blatter la un tribunal din Zurich. Procurorul nu a întreprins nicio acţiune, iar Blatter a negat orice faptă ilicită. Anul trecut, o încercare de lungă durată a Parchetului General elveţian de a-i urmări penal pe Blatter şi pe fostul preşedinte al UEFA, Michel Platini, s-a încheiat cu achitarea completă a celor doi de acuzaţiile de corupţie.

Poate conştientă de provocările cu care s-ar putea confrunta acţiunea sa juridică, UEFA s-a angajat între timp să „asigure o reformă fundamentală, să restabilească limitele adecvate ale autorităţii prezidenţiale şi să garanteze că FIFA va fi din nou condusă ca o instituţie – nu în jurul unei singure persoane”, cerând în acelaşi timp „o evaluare externă cu adevărat independentă a FFE”.

Având în vedere sprijinul de care se bucură în America de Sud, Africa şi anumite părţi din Asia, precum şi modul în care a supravieţuit tuturor atacurilor pe care UEFA le-a lansat împotriva sa în ultimele săptămâni, mulţi se aşteaptă în continuare ca Infantino să rămână la putere şi să candideze pentru un al patrulea mandat în primăvară. UEFA a avertizat că, în cazul în care va face acest lucru, „îşi va uni forţele cu confederaţiile partenere pentru a se asigura că asociaţiilor membre li se oferă o alternativă credibilă – una dedicată integrităţii, responsabilităţii, dezvoltării şi unei schimbări instituţionale autentice”.

Dar cât de probabil este ca un candidat capabil să unească forţele să apară? Şi cum poate fotbalul să evite repetarea unei astfel de crize în viitor?

„Avem o oarecare claritate cu privire la schimbările necesare pentru modernizarea guvernanţei fotbalului şi pentru ca acesta să funcţioneze într-un mod care să asigure responsabilitatea faţă de cele mai importante părţi interesate”, a declarat vicepreşedinta UEFA, Laura McAllister, pentru BBC Sport, la Monaco.

„Ne-am dori, evident, un candidat care să susţină această agendă şi să fie dedicat unui proces de reformă şi schimbare. Cred că există mulţi candidaţi credibili, dar trebuie să fie un candidat capabil să unească acest punct de vedere şi cineva care să aibă calificările, credibilitatea şi sprijinul necesar pentru a susţine cu adevărat această agendă.

Trebuie să asigurăm ca guvernanţa însăşi să se bazeze pe principii atât de importante precum transparenţa, independenţa, spiritul critic şi diligenţa necesară.

Ştiam că acest proces nu va fi unul simplu şi că schimbarea nu se va produce peste noapte.”

În octombrie, Infantino se va întâlni în sfârşit faţă în faţă cu unii dintre adversarii săi la ceea ce ar putea fi o primă şedinţă extrem de tensionată a Consiliului FIFA de la rebeliunea legată de FFE. Luna următoare, trebuie să fie desemnaţi candidaţii la preşedinţie. Apoi, în martie, este programată o alegere care, dacă Infantino va candida, s-ar putea dovedi decisivă pentru direcţia viitoare a fotbalului.

Până atunci, diviziunea şi ranchiuna care au cuprins fotbalul mondial în acest remarcabil dramă de intrigi şi putere par să continue.

Iar în acest moment, reunificarea pare greu de imaginat.