Non-combat al Ministerului Educației într-un dosar în care șeful SIE, Gabriel Vlase, încearcă să-și albească lucrarea de doctorat suspectă de plagiat

Deși avea acest drept, Ministerul Educației și Cercetării nu a depus un recurs în timpul judecății unui dosar în care a fost dat în judecată de șeful Serviciului de Informații Externe, Gabriel Vlase. În această speță, Vlase solicită verificarea de către un complet de judecată de la Curtea de Apel București a procedurii administrative a titlului de doctor pe care l-a obținut, în 2010, din partea Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, instituție subordonată altui serviciu secret – Serviciul Român de Informații.

 Biroul de Presă al Ministerului a transmis că ”a depus toate diligențele privind asigurarea apărărilor în instanță”. În prezent, judecata dosarului este suspendată după ce, în noiembrie 2025, instanța i-a admis lui Vlase o cerere de sesizare a Curții Constituționale. Lucrarea de doctorat a lui Vlase este suspectă de plagiat, după cum sau dezvăluit două publicații în trecut.

Cum a pornit scandalul plagiatului

În februarie 2025, Gabriel Vlase a dat în judecată Ministerul Educației și Cercetării, dosarul fiind depus la Curtea de Apel București, potrivit Edupedu.ro. Conform unui răspuns oficial al pârâtului, prin această acțiune, Vlase „solicită verificarea de către instanță a procedurii administrative a titlului de doctor” pe care l-a obținut, în 2010, din partea Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, subordonată Serviciului Român de Informații (SRI). În 2018 și 2024, două investigații de presă Newsweek și Pressone dezvăluiseră faptul că părți din lucrare erau suspecte de plagiat. În urma articolului de acum doi ani, Comisia de Etică din cadrul Academiei SRI a luat o decizie de respingere a sesizării motivat de faptul că, prin prisma unei decizii a Curții Constituționale, nu poate analiza pe fond o teză intrată deja în circuitul civil. Este foarte probabil ca, în cazul în care Curtea de Apel București îi va admite acțiunea, Gabriel Vlase să poată pretinde de acum înainte că, din punct de vedere legal, nu mai există nici o problemă/suspiciune legată de lucrarea sa de doctorat.

În timpul judecății de la Curtea de Apel București, Vlase a cerut și obținut din partea completului sesizarea Curții Constituționale (CCR) pentru a constata neconstituționalitatea unor prevederi din Legea 199/2023 a învățământului superior legate de modalitatea de analiză a plagiatelor de către Comisiile de Etică și modalitățile de reacție ale instituțiilor competente.

Primul articol contestat prevede că ”Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituția de învățământ superior cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura instituției de învățământ”, iar al doilea că ”Orice sesizare primită de comisia de etică universitară va fi supusă unui control al admisibilității, în conformitate cu prevederile Codului de etică și deontologie universitară. Toate sesizările cuprind în mod obligatoriu o motivare argumentată privind nerespectarea normelor de etică și deontologie profesională, cu exemple concrete și cu indicarea considerentelor justificative și a surselor de documentare. Alte condiții de admisibilitate sunt stabilite prin Codul de etică și deontologie profesională. În cazul în care sesizarea nu îndeplinește criteriile de admisibilitate, comisia de etică adoptă o hotărâre de respingere ca inadmisibilă a sesizării”.

Alte două prevederi din lege contestate de Vlase se leagă de obligația rectorului sau a Ministerului Educației de a formula acțiune în contencios administrativ, în vederea anulării diplomei de doctor în cazul tezelor plagiate, pentru diplomele acordate de instituția de învățământ superior, dacă diploma de doctor a intrat în circuitul civil și a născut drepturi subiective garantate de lege.

La dezbaterea oportunității sesizării Curții Constituționale, Ministerul Educației s-a opus, dar judecătorul nu a ținut cont de obiecții și, pe 13 noiembrie 2025, a admis sesizarea CCR. Prin minuta făcută publică la acel moment, magistratul a menționat și posibilitatea, respectiv imposibilitatea Ministerului de a apela la o cale de atac în acest context:

”În conformitate cu art.413 alin.1 pct.3C.proc.civ, suspendă judecarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Cu drept de a formula recurs pe toata durata suspendării, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti, în privinţa soluţiei referitoare la suspendarea cauzei. Fără cale de atac în privinţa soluţiei ce priveşte sesizarea Curţii Constituţionale.”

Așadar, conform minutei, Ministerul nu mai putea contesta decizia de sesizare a Curții, dar același Minister al Educației putea contesta suspendarea judecății dosarului intentat de Vlase. Mai mult, judecătorul menționa faptul că Ministerul poate formula recurs pe totată durata suspendării în privinţa soluţiei referitoare la suspendarea cauzei. Conform portalului instanțelor, au trecut aproape zece luni de atunci și Ministerul Educației nu a depus acest recurs pentru a încerca să obțină repunerea pe rol și continuarea judecății fără decizia CCR – o procedură devenită obișnuită după o schimbare de procedură din urmă cu mai mulți ani. Procedura fusese impusă pentru a împiedica tergiversarea judecății și venea în urma constatării faptului că mare parte din sesizările de la CCR sunt respinse, așadar nu ar mai putea schimba deciziile din cauzele pronunțate. Pentru celelalte există calea de atax excepțională care să pună în acord sentința cu decizia CCR.

G4Media.ro a întrebat Ministerul Educației de ce a nu a depus acest recurs, dar răspunsul a omis acest lucru, făcînd referire doar la partea în care calea de atac nu poate fi depusă (sublinierile și boldul aparțin instituției):

”În această cauză nu a fost pronunțată o sentință prin care să se soluționeze fondul cauzei și care să fie susceptibilă pentru recurs.

Precizăm, drept urmare, că:

 – Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a depus toate diligențele privind asigurarea apărărilor în instanță, inclusiv în ceea ce privește formularea unui punct de vedere cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate;

 – MEC a invocat excepția inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curții Constituționale (respinsă prin încheierea din data de 13 noiembrie 2025). Această soluție, potrivit legii, este fără cale de atac. În baza art. 413 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate.

– în prezent, MEC nu are obligația executării vreunei sentințe, emiterii sau revocării vreuunui act sau vreo obligație de plată în raport cu reclamantul, judecata dosarului nefiind soluționată.

– MEC va proceda conform prevederilor Codului de procedura civilă, după soluționarea fondului cauzei, în funcție de soluția dată de instanța de judecată în dosarul nr. 1051/2/2025, pentru a asigura apărarea drepturilor subiective legitime, alte funcții sau calități ale reclamantului fiind irelevante.”

Conform site-ului Curții Constituționale, speța a ajuns la această instanță pe 23 decembrie 2025 și se află în faza de raport.

În ultimele zece luni, Ministerul Educației a fost condus de miniștrii Daniel David, Ilie Bolojan (interimar) și Mihai Dimian, iar secretar general este Ioana Lazăr.