”Azilul Groazei” din Giulești funcționează nestingherit fără licență sub umbrela administației Ciucu – Moldovan – Tănăsuică. Patroana Iulia Gheorghe, arestată în trecut pentru că a chinuit mai mulți vârstnici și a furat milioane de euro de la CNAS
O investigație scoate la lumină o realitate șocantă și de-a dreptul revoltătoare din inima Sectorului 6 al Capitalei. Un cămin de bătrâni fără licență de funcționare, operat de o firmă cu administratori trimiși în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat și fraude de milioane de euro, respectiv lipsire de libertate, purtare abuzivă, șantaj, tentativă de înșelăciune în formă continuată, tâlhărie, fals intelectual și uz de fals, continuă să primească bătrâni vulnerabili.
Instituțiile statului, de la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București până la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, emit documente, constată nereguli grave, aplică amenzi uriașe și dispun închiderea centrului, însă activitatea acestuia continuă fără nicio opreliște sub protecția Administrației Sectorului 6. Mai mult, în ciuda unor decizii judecătorești definitive care consfințesc interzicerea activității și în ciuda anchetelor penale pentru fals în înscrisuri, ușile centrului rămân deschise, fiind promovate agresiv pe rețelele de socializare.
https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F1522173439351038%2F&show_text=true&width=267&t=0
Sursele Anchetatorii.ro indică un scut de protecție politică extrem de solid, asigurat de Ion Tănăsuică, actualul viceprimar PSD al Sectorului 6 numit în funcție cu sprijinul lui Ciprian Ciucu, fost informator al Securității și o figură influentă în administrația locală. Această amplă anchetă demonstrează colapsul total al sistemului de protecție socială și complicitatea tăcută a autorităților în fața unei afaceri construite pe suferința celor mai vulnerabili cetățeni.
Cinismul acestei afaceri atinge cote alarmante în mediul online. Pe rețelele de socializare, centrul este prezentat ca un adevărat paradis pentru seniori. Un mesaj publicitar recent o prezintă pe Ana Maria Nedelea, asistent medical coordonator la Căminul Sf. Cuv. Parascheva, situat pe Calea Giulești 471A, Sector 6, București, care invită familiile să își aducă părinții sau bunicii într-un loc unde siguranța, îngrijirea și respectul sunt pe primul loc. Textul promite camere curate și spațioase, supraveghere permanentă și o atmosferă caldă, ascunzând cu abilitate un adevăr înfiorător.
Realitatea din spatele porților acestui așezământ este complet diferită și a fost expusă brutal de experiența dramatică a domnului S. I.. Acesta a fost instituționalizat doar o săptămână în acest centru, perioadă suficientă pentru ca starea sa de sănătate să se degradeze critic, ajungând de urgență la spital în stare gravă. Familia a relatat cu disperare autorităților statului această situație, declanșând un nou val de controale care, însă, s-au lovit de un zid de nepăsare instituțională și tupeu infracțional.
https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=476&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F3228228474051400%2F&show_text=true&width=267&t=0
În spatele Căminului Sf. Cuv. Parascheva se află societatea comercială CORSICA OBIECT SRL, o entitate juridică ale cărei ramificații duc spre cele mai mari fraude din sistemul medical românesc. Conform certificatului constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, societatea a fost înființată în anul 2016 și are sediul social declarat pe Calea Giulești nr. 392, Sectorul 6. Asociatul majoritar și administratorul acestei firme este Iuliana Gheorghe, care deține jumătate din capitalul social, cealaltă jumătate aparținând soțului ei, Marian Gheorghe.
Domeniul principal de activitate al societății, cod CAEN 8730, se referă tocmai la activități ale căminelor de bătrâni și ale căminelor pentru persoane cu dizabilități. Însă istoria acestei firme și a administratorilor săi este pavată cu infracțiuni grave, lipsire de libertate, șantaj și delapidări masive din banii publici. Pentru a păcăli autoritățile statului acești infractori schimbă firmele, după ce autoritățile fac controale și dau decizii de închidere a activității, dar nici nu declară real sumele încasate de la pacienți și aparținători.
Trecutul infracțional al soților Gheorghe este unul de notorietate publică, demonstrând un tipar clar de exploatare a sistemului de sănătate și de asistență socială. În anul 2017, Direcția Națională Anticorupție a destructurat o rețea uriașă care frauda Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În acel dosar mamut, Iuliana Gheorghe, în calitate de administrator al unor aziluri de bătrâni, a fost arestată preventiv și trimisă în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor și complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, înregistrând nu mai puțin de 16 acte materiale.
Alături de ea, Marian Gheorghe a fost plasat în arest la domiciliu pentru influențarea declarațiilor. Schema infracțională era una halucinantă: îngrijirile medicale la domiciliu fuseseră transformate într-o mașinărie de scurs bani din bugetul de stat. Gruparea obținea CNP-uri și acte medicale de la asigurați, întocmea dosare false și deconta servicii medicale fictive. Prejudiciul adus statului român în acel dosar a fost calculat la peste 20 de milioane de lei. Acest dosar istoric, înregistrat cu numărul 5588/2/2018 la Curtea de Apel București, figurează și astăzi pe rolul instanțelor, conform extrasului. Această procedură judiciară de lungă durată nu a reprezentat nicio piedică pentru Iuliana Gheorghe în a-și continua practicile abuzive și extrem de violente.
În vara anului 2022, autoritățile au descins din nou la căminul deținut de familia Gheorghe. Acțiunea a fost declanșată de sesizarea unui director de bancă, uluit de faptul că un vârstnic, însoțit de doi angajați ai centrului, venise să transfere suma de 65.000 de lei din contul său personal direct în conturile firmei Corsica Obiect SRL. Ancheta Poliției Capitalei a scos la iveală un tablou al terorii. Timp de aproape un an, între septembrie 2021 și iulie 2022, șapte angajați ai căminului au agresat constant zece vârstnici, i-au lipsit de libertate și i-au șantajat pentru a le obține bunurile.
Iuliana Gheorghe a fost din nou arestată, alături de alți trei angajați, fiind cercetată pentru lipsire de libertate, purtare abuzivă, șantaj, tentativă de înșelăciune, tâlhărie și uz de fals. Din datele obținute, rezultă clar că procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 au inițiat acțiunea penală împotriva societății, instituind restricții oficiale asupra profesionistului, fapt confirmat fără echivoc de actul de instituire din 15.09.2022 aferent dosarului 1882/P/2022, vizibil în extras și menționat expres în secțiunea faptelor aflate sub incidența Legii nr. 265/2022 din certificatul constatator.
În mod cu totul inexplicabil, în ciuda acestui veritabil lanț al infracțiunilor, afacerea Corsica Obiect SRL a continuat să prospere din punct de vedere financiar, hrănindu-se din vulnerabilitatea familiilor care căutau un adăpost pentru cei dragi. Analiza datelor financiare ale societății demonstrează că, exact în anul în care s-au operat arestările pentru tâlhărie și sechestrare, firma a înregistrat un succes financiar remarcabil. Conform informațiilor din extras, în anul 2022, Corsica Obiect SRL a raportat o cifră de afaceri de 1.135.447 lei și a obținut un profit net de 404.021 lei, având un număr de 33 de salariați. Aceste cifre sfidează orice logică a funcționării statului de drept, arătând că intervenția autorităților penale nu a oprit sub nicio formă mașinăria de făcut bani a familiei Gheorghe. Faptul că o societate cu un istoric atât de grav poate genera o marjă de profit de aproape 40% din cifra de afaceri, în plin scandal penal și având activitatea oficial interzisă, ridică suspiciuni masive de complicitate la cele mai înalte niveluri ale administrației.
Demersurile disperate ale familiilor victimelor au expus impotența totală a agențiilor de reglementare ale statului român. În urma plângerilor formulate, reprezentanții Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București au realizat un control inopinat la sediul căminului în perioada 11-16 iunie 2026. Răspunsul oficial al instituției este o recunoaștere flagrantă a incapacității statului de a-și impune deciziile. Documentul atestă negru pe alb că serviciul social „Cămin Privat pentru Bătrâni Sf. Cuvioasa Parascheva” nu deține licență de funcționare.
Mai mult, APISMB recunoaște oficial că, încă din luna februarie a anului 2025, în urma unui alt control inopinat, fusese dispusă măsura interzicerii desfășurării activității fără licență și fusese activat un plan de urgență. Tot în februarie 2025, firma primise o amendă contravențională colosală de 80.000 de lei, iar poliția fusese sesizată pentru întocmirea unui dosar penal pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Cu toate acestea, în iunie 2026, inspectorii au găsit centrul funcționând absolut normal, plin de bătrâni, ignorând complet actele de autoritate ale statului român. APISMB se limitează la a preciza vag că s-au dispus noi măsuri cu „termene stricte de implementare”, ascunzându-se în spatele birocrației în timp ce viața bătrânilor este pusă în pericol zilnic.
Același tipar de intervenție ineficientă este confirmat și de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Răspunsul formulat de Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor Sector 6 detaliază constatările controlului efectuat în luna iunie 2026. Deși ANPC declară că evaluarea malpraxisului medical depășește competența lor, inspectorii au descoperit la fața locului nereguli grave privind condițiile de prestare a serviciilor și cele de cazare oferite beneficiarilor.
Documentul semnat de comisarul Mircea Petruța și comisarul șef adjunct Cristina-Maria Ștefănescu subliniază starea precară de întreținere și igienizare a spațiilor de cazare și a spațiilor comune. Mai grav este faptul că ANPC a dispus oficial oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea integrală a deficiențelor, motivând decizia tocmai prin gravitatea și caracterul generalizat al problemelor descoperite într-un centru care deservește o categorie extrem de vulnerabilă. Însă decizia ANPC a rămas literă moartă, la fel ca decizia APISMB din anul precedent, centrul continuând să publice reclame și să atragă noi clienți chiar în acele zile de control.
Pentru a se menține pe linia de plutire și a continua activitatea ilegală, Corsica Obiect SRL folosește o tactică bine pusă la punct de hărțuire a statului în instanțele de contencios administrativ, mizând pe tergiversarea cauzelor. Însă chiar și atunci când justiția se pronunță definitiv, familia Gheorghe ignoră deciziile. Documetele demonstrează clar că societatea a atacat decizia de închidere din februarie 2025. În dosarul 9100/3/2025, firma a cerut suspendarea executării actului administrativ. În data de 3 decembrie 2025, instanța de recurs a pronunțat o soluție definitivă: a respins recursul formulat de Corsica Obiect SRL ca fiind nefondat, decizia fiind executorie. Astfel, din decembrie 2025, firma a rămas complet fără nicio umbrelă legală de funcționare provizorie. Această sfidare pe față a unei hotărâri judecătorești definitive ar fi trebuit să ducă la sigilarea imediată a clădirii cu sprijinul forțelor de ordine.
Tupeul juridic al reprezentanților căminului merge însă mult mai departe, atingând sfera falsului intelectual și material depus direct în fața judecătorilor. Într-un alt litigiu împotriva Ministerului Muncii, deschis sub numărul de dosar 1664/2/2025, Corsica Obiect SRL a încercat să forțeze anularea măsurilor restrictive. Conform detaliilor oficiale de pe PortalJust obținute în urma solicitărilor, judecata pe fond în acest dosar a luat o turnură dramatică la data de 17 aprilie 2026. Instanța a dispus suspendarea întregii judecăți pe motiv că s-a înregistrat o cauză penală tocmai ca urmare a parcurgerii procedurii defăimării înscrisului fals din acel litigiu. Practic, instanța a constatat existența unor suspiciuni rezonabile că documentele depuse de Iuliana Gheorghe pentru a-și salva afacerea sunt falsificate grosolan, fiind necesară intervenția parchetului pentru a lămuri frauda judiciară.
Nici măcar această dovadă a falsificării actelor în sala de judecată nu a fost suficientă pentru ca autoritățile locale și cele centrale să intervină în forță pe Calea Giulești. Aceeași practică a șicanelor juridice este repetată și în iunie 2026. Imediat după noul control al APISMB, Corsica Obiect SRL a înregistrat fulgerător, în data de 26 iunie 2026, o nouă cerere de chemare în judecată. Conform extrasului, dosarul 26036/3/2026 vizează din nou suspendarea executării actului administrativ emis la data de 16.06.2026. Este o schemă continuă de rotire prin instanțe, menită să ofere o aparență de litigiu activ, pretext perfect pentru poliția locală și inspectorii de stat de a refuza intervenția fizică sub pretextul că situația se judecă.
Situația a ajuns la un nivel de absurditate în care rudele victimelor se transformă în anchetatori și trebuie să ceară explicații autorităților letargice. Petentul evidențiază în corespondența sa incapacitatea funcționarilor publici de a-și executa propriile decizii. Cum este posibil ca un plan de urgență dispus în februarie 2025, care prevedea legal evacuarea vârstnicilor dintr-un stabiliment neautorizat și periculos, să permită ca un an și jumătate mai târziu pacienți noi, precum domnul S. I., să fie internați acolo și să ajungă în stare critică la spital? Cererile explicite adresate de familii vizează lămurirea temeiului legal prin care statul acordă noi termene de remediere unui infractor recidivist, a cărui activitate este suspendată definitiv prin sentință judecătorească. Această lipsă de reacție indică o pasivitate care frizează complicitatea penală a funcționarilor de control, care refuză să notifice Poliția Locală Sector 6, Prefectura sau Direcția Generală de Asistență Socială pentru a evacua fizic victimele din acel focar.
Administrația Sectorului 6 o protejează pe infractoarea Iulia Gheorghe
Explicația acestei reziliențe uluitoare a unei afaceri cladite pe infracțiuni repetate nu poate fi găsită în abilitățile manageriale ale Iulianei Gheorghe, ci trebuie căutată în susținerea și protecția politică la nivel înalt. Sursele publicației Anchetatorii.ro afirmă ferm că persoana care asigură imunitatea acestui cămin ilegal de bătrâni este nimeni altul decât Ion Tănăsuică, lider al Partidului Social Democrat Sector 6, ales în funcția de viceprimar al Sectorului 6 cu sprijinul lui Ciprian Ciucu.
Traiectoria politică și personală a lui Tănăsuică explică mecanismele prin care influența sa poate paraliza instituțiile de control de la nivel local și municipal. Lipsit de un CV public transparent, Tănăsuică a gravitat constant în jurul banilor publici și al puterii decizionale. El este cunoscut în mediul de afaceri bucureștean ca fostul „rege al economatelor”, ocupând, între 1994 și 2005, poziția de manager general al firmei Credo Com, controlând peste douăzeci de magazine care se adresau exact categoriei de populație vulnerabilă pe care o exploatează astăzi familia Gheorghe. Mai mult, istoria sa se intersectează cu tenebrele Securității. Dosarele CNSAS arată că, în timpul unei detenții din anii ’80, Ion Tănăsuică a semnat un angajament cu poliția politică a regimului comunist, primind numele conspirativ de „Tudoran” pentru a oferi informații din interiorul penitenciarului.
Relațiile și loialitățile politice ale lui Ion Tănăsuică sunt ancorate adânc în administrația Sectorului 6. A fost mâna dreaptă a fostului primar Gabriel Mutu, gestionând asociații care au mascat, potrivit investigațiilor de presă, conexiuni cu afaceriști controversați abonați la contractele primăriei. Având funcții precum consilier primar, director general al corpului de control al primarului și, recent, viceprimar instalat cu sprijinul unei majorități transpartinice PSD-PNL, Tănăsuică deține pârghiile perfecte pentru a stopa orice inițiativă a autorităților locale de a implementa planurile de urgență ale APISMB sau ANPC pe raza teritoriului său.
Legătura neoficială dintre Ion Tănăsuică și Iuliana Gheorghe este trădată și de interacțiunile publice pe rețelele de socializare, unde cei doi își validează reciproc prezența. Atunci când viceprimarul unui sector protejează un operator de servicii sociale, nicio mașină de poliție locală nu va merge să sigileze porțile acelui așezământ, iar funcționarii de la direcția de asistență socială a primăriei vor întoarce capul în altă parte. Astfel se explică de ce, deși instanța de judecată a tranșat problema în favoarea Ministerului Muncii încă din decembrie 2025, căminul Sf. Cuv. Parascheva funcționează perfect ilegal în inima Bucureștiului.
Suntem martorii unui eșec monumental și intenționat al arhitecturii instituționale a statului român, un ecosistem administrativ în care mafia căminelor de bătrâni a suferit doar un șoc mediatic temporar. Declarațiile autorităților conform cărora cazurile de tipul „azilelor groazei” din Ilfov au fost eradicate sunt pure minciuni administrative, după cum ne arată și procurorii DIICOT în cazul ”azilelor groazei” din Bihor chiar în aceste zile.
Iuliana și Marian Gheorghe, cu antecedente de criminalitate organizată și prejudicii calculate la ordinul milioanelor de euro, operează o firmă privată ce înregistrează profituri colosale sechestrând efectiv persoanele vârstnice, totul din cauza faptului că o amendă de 80.000 de lei reprezintă un simplu cost de operare pentru ei. Măsurile trasate pe hârtie de doamna Daniela Stanciu de la APISMB sau de comisarul Mircea Petruța de la ANPC nu ajung niciodată să schimbe realitatea crudă din spatele zidurilor de pe strada Coasta Măgurii sau de pe Calea Giulești.
Fără o acțiune fizică imediată de izolare a imobilului, de relocare forțată și asistată a rezidenților și de preluare a administrării de către procurorii care investighează latura penală, Căminul Sf. Cuv. Parascheva va continua să funcționeze ca o fortăreață a abuzului. În tot acest timp, campaniile agresive de marketing continuă netulburate, ascunzând dramatica realitate a unui stat capturat de interesele obscure ale unor politicieni locali care își folosesc mandatele publice exclusiv pentru a oferi imunitate asociaților lor infracționali. Anchetele jurnaliștilor de investigație nu mai pot suplini la nesfârșit mandatul procurorilor, iar acest dosar al impunității depline din Sectorul 6 reclamă o intervenție tăioasă și decisivă din partea organelor anticorupție centrale.
