Social

Schema prin care zeci de primării au plătit milioane de euro pentru ONG-ul care a eutanasiat cei mai mulți câini din țară

55 de primării din țară au plătit însumat milioane de euro către ONG-ul Aspa Ivets, care deține adăpostul pentru câini din județul Giurgiu, ONG-ul care a eutanasiat, pe bani publici, între 2023 și 2025, cei mai mulți câini, dintre adăposturile private și publice din țară. S-a evitat sistemul de achiziții publice, iar plățile s-au făcut sub formă de cotizații. Cele mai mari sume au venit de la primării PNL din județele Constanța, Giurgiu și Ilfov.

  • Aspa Ivets a eutanasiat aproape 16.000 de câini, deși avea zece dosare penale deschise.  
  • Cel puțin 63 de localități sunt sau au fost membre Aspa Ivets. 55 dintre ele au plătit împreună peste 5,3 milioane de euro către ONG. Banii nu apar în sistemul de achiziții publice. 
  • Primăriile PNL Bolintin-Vale (Giurgiu), Ștefăneștii de Jos (Ilfov) și Valu lui Traian (Constanța) au cotizat cu cele mai mari sume. 
  • După primele investigații Snoop, autoritățile au suspendat activitatea adăpostului din Uzunu, Giurgiu, poliția a făcut percheziții, iar în aprilie patru persoane au fost plasate sub control judiciar pentru 60 de zile. 

În mod obișnuit, banii publici plătiți către firme sau asociații care adună câini de pe străzi și îi eutanasiază apar în sistemul de achiziții publice. ONG-ul Aspa Ivets, înființat de medicul veterinar Florentina Istrate, a folosit un alt mecanism.

Organizația a promovat și a trimis invitații de aderare către consilii locale din țară. Începând cu 2018, zeci de localități au devenit membre ale ONG-ului și primăriile au început să plătească cotizații către Aspa Ivets, în loc să atribuie contracte în mod transparent. 

Când Snoop a publicat prima investigație despre activitatea adăpostului gestionat de Aspa Ivets în satul Uzunu, din Giurgiu, identificasem peste 1,3 milioane de euro plătiți de zece localități. După solicitări și telefoane către primării din 16 județe, am descoperit alte 4 milioane de euro. 

55 de primării au plătit împreună peste 5,3 milioane de euro către Aspa Ivets. Între 2018 și 2026. 

Florentina Istrate, spune pentru Snoop, că multe primării au sunat organizația pentru sprijin. În județul Giurgiu, de exemplu, s-au înmulțit aderările din 2023, când o femeie a murit, după ce au atacat-o câinii în zona Lacul Morii din București. 

„Modalitatea de aderare permite și dezvoltarea de proiecte. Într-un contract de achiziții publice nu știu dacă se putea și nu se putea face asta. Acum, pentru UAT Năvodari se derulează campanii de sterilizare”, spune Florentina Istrate. 

Grafic: Ion Mateș 

Bolintin-Vale, din Giurgiu, aproape 500.000 de euro pentru Aspa Ivets 

Cea mai mare contribuție a venit de la Bolintin-Vale: 476.600 de euro. E cea mai mare sumă dintre toate cele 55 de primării care au finanțat ONG-ul. Primăria Bolintin spune că nu cunoaște numărul câinilor ridicați de Aspa Ivets.

Bolintin-Vale a fost printre primele localități din țară care au aderat la organizație, în 2018. Reprezentantul orașului în ONG este primarul PNL Daniel Trăistaru. De Bolintin-Vale aparține satul Malu Spart, unde se află sediul social  al Aspa Ivets. 

În martie, înainte ca Senatul să voteze un proiect de lege care propune sterilizarea și adopția ca alternative la eutanasie, Trăistaru a participat la o dezbatere organizată în Parlament. Asociația Orașelor din România (AOR), din care primarul Trăistaru face parte ca membru supleant, a transmis atunci, pe contul de Facebook, că proiectul este „inadecvat, nesustenabil și periculos din perspectiva interesului public”. Mesajul a fost distribuit și de Primăria Bolintin-Vale. 

Snoop l-a așteptat aproape două ore pe Trăistaru la primărie și a revenit ulterior prin telefon și e-mail. Răspunsul a venit în scris, semnat de primar: „Am cunoscut costurile de aderare și celelalte plăți necesar a fi achitate în funcție de numărul de câini capturați. (…) Vom continua colaborarea cu Aspa Ivets. Sumele pe care este necesar să le plătească orașul pentru prestarea acestui serviciu s-au diminuat, ca urmare a creșterii numărului de membri”.

Primar PNL din Ilfov: „Orice am fi făcut tot către această societate am fi ajuns”

Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov, este pe locul al doilea, după Bolintin-Vale, la totalul cotizațiilor. Peste 302.000 euro, între 2019 și 2023. 

Valentin Istrate a propus consiliului local forme de colaborare cu Aspa Ivets. E numit în procesul verbal „deținător” al ONG-ului. Acesta nu apare, însă, în actele asociației conduse de Florentina Istrate, partenera sa. 

„Relația mea cu Aspa Ivets e de ani de zile de prestări servicii ca medic veterinar” , spune Valentin Istrate pentru Snoop. „N-am promovat numai activitatea Aspa Ivets, am promovat activitatea mea de medic veterinar și soluții”. 

Viceprimar la momentul aderării era Mircea Gheorghiță, actualul primar PNL al comunei, și fost reprezentant al localității în ONG.

În 2024, Aspa Ivets a exclus localitatea din asociație, pentru că nu și-a plătit o parte din cotizații: alți 50.000 euro. 

Primarul Mircea Gheorghiță spune că localitatea a aderat la Aspa Ivets, după ce a aflat că și alte UAT-uri au intrat. Întrebat, în biroul său de la primărie, dacă a analizat și variante precum achizițiile publice, primarul răspunde: „Orice am fi făcut tot către această societate am fi ajuns”.  

Despre cum se raportează la cei 300.000 euro plătiți, edilul spune: „e o sumă destul de mare, dar cred că e o sumă generată de o perioadă lungă de timp. Nu e ceva lunar”. 

Primăriile din județul Constanța au plătit cei mai mulți bani 

Peste o treime din bani (aproape 1,9 milioane de euro) provin de la comune și orașe din județul Constanța. De acolo sunt și cele mai multe UAT-uri membre: 16.

Comuna Valu lui Traian a cotizat cu cea mai mare sumă din județ: 300.000 euro. Localitatea a avut și are primar PNL.

Se numără printre UAT-urile care spun că nu cunosc numărul câinilor prinși. Într-un răspuns pentru Snoop, semnat de primarul Iulia Iurea, instituția precizează că „nu are obligația legală de-a întocmi centralizări statistice în forma solicitată”. 

Veterinarul din Ilfov 

În Ștefăneștii de Jos a avut până recent, când s-a pensionat, cabinetul un alt apropiat al Aspa Ivets: veterinarul Nicolae Chirtop, 66 de ani. Acesta a colaborat 14 ani cu Direcția Sanitar Veterinară (DSVSA) Ilfov, prin contracte de concesiune, a confirmat instituția. 

Chirtop e asociat și administrator într-o firmă care a transportat maidanezi la adăpostul din Uzunu. A mai fost asociat în alte două firme care au făcut același lucru și într-un SRL înființat de familia Istrate. 

Contactat de Snoop, Chirtop spune că s-a pensionat de peste un an și că nu mai are legătură cu firmele. 

Primarul Gheorghiță precizează, pentru Snoop, că medicul Chirtop nu le-a recomandat niciodată la primărie ONG-ul, pe care-l numește repetat „societate (comercială, n.r.)”. Veterinarul Chirtop susține același lucru. 

O altă localitate din Ilfov a aderat la Aspa Ivets înainte de Ștefăneștii de Jos: Jilava. Primarul liberal Elefterie Ilie Petre a reprezentat UAT-ul în organizație. Primăria a plătit cotizații de aproape 230.000 de euro. După un drum la primărie în care nu l-am găsit pe Petre, am revenit pe e-mail.

„Ca o adevărată societate comercială”

„Noi n-am știut că o să fie vorba de sume astronomice”, spune, pentru Snoop, Mirela Marinescu, secretar general la Primăria Toporu, comună din Giurgiu cu sub 2.000 de locuitori.  

Cuplul de medici veterinari Valentin și Florentina Istrate de la Aspa Ivets i-a propus localității Toporu să adere, își amintește Marinescu. În 2019, comuna a devenit membră Aspa Ivets.

După șase luni, localitatea s-a retras fără să plătească. 

Aspa Ivets a luat 34 de câini din comună și a emis facturi de 14.000 de euro, arată documentele. „Nu le-am introdus în contabilitate. Ne-au dat în judecată”, adaugă Marinescu. Procesul încă nu s-a încheiat. 

Florentina Istrate spune că UAT-ul a cunoscut costurile de la început și că a fost de acord să plătească, după care a refuzat. Menționează alți opt câini luați de acolo și un cal.

După insistențele ONG-ului, primăria Toporu a transmis într-un document către Aspa Ivets că nu vrea să fie „un instrument prin care anumite persoane fizice (…) să obțină în mod nejustificat sume importante de bani (…) ca o adevărată societate comercială”.

Hotărâri opuse date de instanțe 

Mecanismul prin care localitățile au devenit membre Aspa Ivets și au plătit cotizații a fost interpretat diferit de instanțe și de structurile Curții de Conturi.

Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului a cerut anularea mai multor hotărâri de consiliu local prin care s-a aderat la Aspa Ivets. Magistrații au ajuns la concluzii diferite. De exemplu:

  • Curtea de Apel Constanța a considerat că aderarea la ONG este „o formă, prevăzută de lege, de a asigura prestarea acestui serviciu (de gestionare a câinilor, n.r.)”. 
  • Curtea de Apel Galați a arătat că „în acest context al aderării la o asociaţie peste cadrul legal fixat de O.U.G nr. 155/2001 însăşi contribuţia de aderare, în valoare de 58.650 de lei, apare ca fiind nelegală”. 

Nici camerele de conturi județene n-au avut o interpretare unitară a modului în care s-au cheltuit banii, în urma aderării la ONG. 

  • În Giurgiu, potrivit unui raport de audit, o comună din județ a încălcat legea privind gestionarea câinilor fără stăpân și a utilizat ineficient fondurile publice.
  • În Galați, camera de conturi a arătat că o localitate a devenit membră fără să cunoască valoarea totală a costurilor și fără să analizeze dacă o procedură de achiziție publică ar fi fost mai avantajoasă.
  • În schimb, în Argeș, camera de conturi a tras concluzia că „plățile au fost în acord cu prevederile legale”.  

Curtea de Conturi a României, de care aparțin camerele județene, ne-a răspuns că diferențele au fost „determinate de adaptarea riguroasă la circumstanțele concrete ale fiecărui caz”.  

Aspa Ivets a exploatat nevoia primăriilor de a rezolva problema câinilor fără stăpân. O ordonanță de urgență obligă localitățile să-și construiască adăpost sau să externalizeze serviciile pentru gestionarea maidanezilor. Este și motivul invocat de mai multe primării contactate de Snoop ca răspuns la întrebarea: de ce ați aderat la acest ONG?

Florentina (stânga) și Valentin Istrate (dreapta)

Camera de Conturi Giurgiu: „Posibile fapte de evaziune fiscală”

Camera de Conturi Giurgiu a transmis, la solicitarea redacției, că anul trecut a constatat „posibile fapte de evaziune fiscală prin neimpozitarea veniturilor obținute din prestări servicii (TVA și impozit pe profit), disimulate sub formă de cotizații”. Instituția a sesizat ANAF în legătură cu ONG-ul. 

Structura ANAF din Giurgiu a refuzat să ne răspundă invocând secretul fiscal. 

Florentina Istrate spune că a venit în control o echipă de la Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF și că nu a dispus măsuri. Însă nu ne-a trimis documentele solicitate, căci conțin „date cu caracter personal”.  

Structura ANAF din Galați i-a cerut, în 2019, ONG-ului să plătească taxe de 19.000 de euro pentru veniturile sub formă de cotizații. Aspa Ivets a contestat actele în instanță și a câștigat. Motivarea: „Revenea organului fiscal obligația de a efectua cercetările necesare pentru a determina dacă sumele primite au fost folosite pentru obținerea vreunui profit. (ONG-ul, n.r.) se bucură de prezumția de bună-credință”. 

Conform regulamentului organizației, localitățile plătesc o cotizație de aderare, contribuții fixe pentru cheltuieli precum salariile și chiria adăpostului, dar și sume suplimentare stabilite pentru servicii „în funcție de tipurile de intervenție pentru fiecare câine în parte”. 

Cotizațiile nu se impozitează, dar serviciile prestate – da. 

Aceste servicii trebuie să se desfășoare în baza unui contract, spun specialiștii consultați de Snoop. Conform primăriilor întrebate, nu s-au încheiat contracte. 

Avocată: „Ar putea reprezenta o modalitate de eludare a cadrului legal în materie de achiziții”

Dacă un ONG prestează servicii pentru localități în schimbul unor sume de bani, relația (de aderare, n.r.) „nu poate substitui procedurile legale de contractare a serviciilor”, explică avocata Raluca Ciupitu. Se aplică legea achizițiilor publice. 

În lipsa unor proceduri transparente de atribuire, „mecanismul descris ar putea reprezenta o modalitate de eludare a cadrului legal în materie de achiziții”.

Trebuie să existe „raporturi contractuale clare a unor obligații determinate și a unor mecanisme de evidență și control, inclusiv în ceea ce privește numărul de animale capturate”, încheie avocata.

Multe localități au transmis că nu cunosc nici măcar numărul câinilor ridicați de Aspa Ivets. Cu toate acestea, au achitat zeci sau sute de mii de euro către organizație. Când plățile au întârziat, ONG-ul a acționat în instanță unele administrații locale.

Rețeaua de firme din jurul Aspa Ivets 

Înainte de înființarea Aspa Ivets, cuplul Florentina și Valentin Istrate construia deja o rețea de firme în domeniul serviciilor veterinare și al gestionării câinilor fără stăpân.

Una dintre cele mai vechi este Felina Vet SRL, cu punct de lucru la Uzunu, unde se află adăpostul de câini. Potrivit DSVSA Giurgiu, firma deține incineratorul folosit pentru arderea cadavrelor câinilor.

Florentina Istrate (fostă Țâncu) a înființat firma în 2010, la vârsta de 20 de ani, pe când era studentă la Medicină Veterinară în București. În același an a intrat în societate și Valentin Istrate, pe atunci în vârstă de 37 de ani.

În 2019, firma a câștigat un contract de aproximativ 200.000 de euro cu Primăria Constanța, însă Curtea de Apel Constanța a anulat definitiv contractul, constatând încălcarea legislației privind gestionarea câinilor.

Astăzi, Felina Vet nu mai aparține în acte familiei Istrate. Valentin Istrate confirmă, însă, că oferă servicii veterinare pentru Aspa Ivets prin această firmă. 

În prezent, asociați și administratori sunt veterinarul Stelică Pocoră, 45 de ani, și Marin Iancu, 69 de ani, fost responsabil de adopții la adăposturi din județul Constanța. Cei doi, împreună cu familia Istrate, au fost sub control judiciar. 

Iancu deține 99% din Felina Vet. „N-am responsabilități în cadrul firmei. Toată activitatea o desfășoară doctorul Istrate prin procură notarială dată de mine”, spune acesta pentru Snoop. Istrate confirmă că are procură. 

Firma fondată de Istrate și actualul șef al ANSVSA

O altă societate din rețea a înființat-o Valentin Istrate, în 2011, împreună cu Alexandru Bociu (foto), actualul președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituția care coordonează direcțiile sanitar-veterinare din țară. Pe atunci, Bociu era coleg de facultate cu Florentina Istrate. 

Bociu s-a retras din societate un an mai târziu.

În 2014, Felina Vet s-a numărat printre firmele care au prestat servicii veterinare pentru adăpostul public ASPA București, inclusiv eutanasii.

Astăzi, Valentin Istrate, 52 de ani, este asociat în firmă cu altcineva. 

Alexandru Bociu a fost numit în 2022 la conducerea ANSVSA de premierul de atunci, Nicolae Ciucă (PNL), pentru un mandat de cinci ani, cu rang de secretar de stat.

Întrebat de Snoop despre relația cu Valentin Istrate, Bociu a declarat că în ultimii 15 ani a existat o singură întâlnire între ei, în timpul unui control.

În martie, Bociu a anunțat suspendarea activității adăpostului din Uzunu. Decizia a venit în ziua în care Snoop i-a adresat întrebări despre legăturile cu persoane din jurul Aspa Ivets.

ONG-ul a obținut în iunie, în instanță, oprirea efectelor acelor acte de suspendare. În aceeași zi, Direcția din Giurgiu a emis un nou act prin care interzice defintiv activitatea adăpostului. Organizația va contesta „cel mai probabil” această decizie în instanță. 

O altă firmă a lui Istrate, cu activitate interzisă

La aceeași adresă cu adăpostul din Uzunu, a funcționat încă o firmă a lui Valentin Istrate, a cărei activitate a fost interzisă din martie odată cu suspendarea Aspa Ivets.

DSVSA Giurgiu a precizat că firma colecta animale pentru „export/comerț intracomunitar” donate de organizații și persoane. Documentele au fost ridicate de polițiștii din Prahova, care au făcut perchezițiile. 

ONG-ul din centrul rețelei

În centrul tuturor acestor conexiuni se află Aspa Ivets, organizația care administrează adăpostul din Uzunu, fondată în 2015 de Florentina Istrate, astăzi în vârstă de 36 de ani. Aceasta conduce, în acte, asociația împreună cu soția lui Marin Iancu. Femeia este vicepreședintele organizației.  

Familiile Iancu și Istrate, care apar împreună în conducerea ONG-ului și în firme din rețea, au declarat domiciliul la aceeași adresă, în Eforie Sud, Constanța, conform Monitorului Oficial și actelor ONG-ului. „Erau din București. Când au venit aici, nu aveau unde să stea și i-am luat în spațiu”, spune Marin Iancu. 

La această adresă, reporterul Snoop a găsit și o ambulanță veterinară a Aspa Ivets.

Cel puțin 11 firme cu aceiași asociați au luat bani publici pentru transportul câinilor fără stăpân.

Pe lângă cei peste 5 milioane de euro încasați direct de Aspa Ivets de la primării, alte firme conectate la persoane din jurul adăpostului au obținut contracte cu primării PNL și PSD pentru transportul câinilor și ocazional servicii veterinare. Câinii au fost duși la adăpostul din Uzunu, precum și la centre din Tulcea și Prahova. 

Valoarea totală a contractelor, identificată de Snoop în sistemul de achiziții publice, ajunge la 1,8 milioane de euro. Acestea au fost încheiate în perioada 2021-2026. Valoarea totală nu reprezintă suma deja încasată, ci maximul pe care îl pot plăti primăriile, dacă se respectă toate obligațiile contractuale. 

În centrul rețelei de firme care au transportat câini apar aceiași doi medici veterinari pe care i-am menționat anterior: Nicolae Chirtop, din Ilfov, și Stelică Pocoră, din Constanța.

Veterinar: „Oi apărea, că nu m-a scos”

Chirtop, medicul veterinar din Ilfov, este asociat din 2021 în Axa Universal, împreună cu soția unui bărbat pe nume Cornel Zaharia, tehnician veterinar. Zaharia a mers pe teren, la capturarea câinilor, cu Valentin Istrate, conform proceselor verbale citite de Snoop.

Zaharia spune că familia lui a început colaborarea cu veterinarul Chirtop după ce medicul nu și-a mai primit banii de la Istrate. 

Chirtop precizează că s-a pensionat de peste un an și că nu mai lucrează cu nimeni. Despre faptul că încă apare în firmă răspunde: „Oi apărea, că nu m-a scos”. 

Familia Zaharia are legături mai vechi cu familia Istrate (click pentru detalii)

În 2007, Valentin Istrate i-a cedat o firmă soției lui Zaharia. Între 2018 și 2019, Cornel Zaharia a devenit asociat în mai multe firme ale familiei Istrate. O firmă mai veche de colectare a deșeurilor nepericuloase a familiei Zaharia a ajuns la copiii din familia Istrate, respectiv Iancu. Punctul de lucru se află la aceeași adresă cu adăpostul Aspa Ivets.

O a doua firmă care transportă câini e tot pe numele soției lui Cornel Zaharia. Axa Cab Vet, înființată de veterinarul Stelică Pocoră și încă un bărbat, cedată acesteia în 2025. Zaharia spune că Pocoră nu a mai avut nicio implicare „legală” după transfer. Dar au mai participat împreună la capturări pentru Aspa Ivets.

Potrivit primăriilor, Axa Cab Vet a transportat câini către adăpostul din Giurgiu, un adăpost din Prahova percheziționat după investigația Snoop și un alt centru privat din Dăeni, Tulcea.

Zaharia afirmă că a întrerupt colaborarea cu Aspa Ivets în urmă cu peste un an, pentru că nu voia să mai fie eutanasiați câinii pe care-i ducea. „Când am plecat, nu am ieșit bine la socoteală (bani, n.r.)”, adaugă el. Consideră, însă, că reacțiile celor care critică activitatea Aspa Ivets sunt legate de faptul că „Istrate ajunsese la un nivel foarte mare”. 

Istrate despre Pocoră: „A cunoscut diverse persoane cu care și-a deschis companii”

Din cele 11 firme care au transportat câini către Aspa Ivets, nouă îl au pe veterinarul Stelică Pocoră, din Constanța, ca asociat și administrator. 

„Eu sunt administrator pe partea medicală”, spune Pocoră pentru Snoop. Întrebat de ce există mai multe firme cu aceeași activitate, acesta spune că totul a pornit „din discuțiile cu Valentin Istrate”, care l-a întrebat dacă vrea să devină administrator.  

Istrate susține că Pocoră „a cunoscut diverse persoane cu care și-a deschis companii”. „E un băiat muncitor, dar nu este organizat când vine vorba de documente”, adaugă. Despre implicarea sa în firme răspunde că Pocoră i-a făcut procură ca să-l poată reprezenta și promova la discuții cu primari sau cu UAT-uri în general. 

Afacerile de la adăpostul privat din Tulcea 

Una dintre firmele lui Pocoră (foto) duce către un alt adăpost privat, în comuna Dăeni, Tulcea.

Aici, veterinarul Pocoră este asociat în firma WDR Vet Grup cu Cristian Geambazu, un bărbat cu afaceri în Constanța, care deține și adăpostul privat din Tulcea. Firma a transportat câini atât în Dăeni, cât și în Giurgiu.

Geambazu spune că nu a mai dus câini la Giurgiu de trei ani și că a încercat să iasă din asocierea cu Pocoră, dar veterinarul „nu a putut să vină, ba nu a răspuns”. Pocoră precizează, în schimb, pentru Snoop, că „a fost o greșeală de redactare la acte” și n-a reușit încă să se retragă. 

Numele lui apare și într-o altă firmă înființată de Geambazu împreună cu veterinarul Chirtop, din Ilfov. Chirtop neagă că ar fi avut vreo colaborare: „N-am mers să înființez nicio firmă”. Actele din Monitorul Oficială arată contrariul. Geambazu spune că i l-a prezentat chiar Valentin Istrate. 

Poliția din Tulcea ne-a transmis că are în lucru un dosar penal legat de activitatea WDR Vet Grup în acest adăpost, deschis în urma unor plângeri privind abuz în serviciu și uciderea animalelor fără drept.

În noiembrie 2025, DSVSA Tulcea a interzis activitatea adăpostului din Dăeni după ce WDR nu a putut demonstra înregistrarea punctului de lucru la Registrul Comerțului. La doar 17 zile distanță, în aceeași locație, instituția a autorizat un nou adăpost administrat de un alt SRL, deținut de soția lui Geambazu. DSVSA nu a răspuns întrebărilor Snoop pe acest subiect.

În documentele analizate de redacție se repetă același tipar: firme înființate de una dintre persoanele din jurul Aspa Ivets, transferate ulterior către alte persoane din același cerc și folosite pentru gestionarea sau transportul câinilor.

Folosesc mai multe SRL-uri, pentru că „nu vor să se vadă că de fapt activitatea e controlată de o singură firmă”, spune un expert în achiziții publice consultat de Snoop.  

Firmele care au dus, pe bani publici, câini fără stăpân la Aspa Ivets (click pentru detalii)

Cabinet veterinar Optim Sia Vet SRL

Firmă a veterinarului Stelică Pocoră.

Sias Medvet SRL

Înființată de Chirtop și de încă un asociat, ajunsă la Pocoră. Contracte de 162.000 euro. Cel puțin din două localități au fost duși câini la Aspa Ivets. Majoritatea banilor, însă, au legătură cu un contract încheiat cu Primăria Mangalia, când era condusă de primarul PNL Cristian Radu. Câinii au fost dați spre adopție sau eutanasiați în Mangalia. 

Axa Universal SRL

Asociați: veterinarul Nicolae Chirtop, soția tehnicianului veterinar Cornel Zaharia și încă o persoană.

Royal Vet Project SRL

Firmă a lui Cristian Geambazu, din Constanța, și a lui Chirtop, care a ajuns la Pocoră. 

Axa Cab Vet SRL, fost MXR Vet 

Asociați: Soția lui Cornel Zaharia (97%) și încă două persoane. Firmă cedată de Pocoră. 

WDR VET GRUP SRL

Asociați: Cristian Geambazu și Stelică Pocoră. 

WDR Vet Project SRL

Asociați: Pocoră și încă un bărbat. 

Grup Pro Vet SRL, fost Dog Vet SRL

Asociați: Pocoră și o femeie care a fost în conducerea Aspa Ivets. 

Avi Actual Group SRL 

Pocoră și încă un asociat. 

Vet WDR Medical SRL

Asociați: Pocoră și fiul unei persoane din conducerea Aspa Ivets.

Alpha Med Vet SRL

Asociați: Pocoră și un bărbat care a fost în conducerea Aspa Ivets. 

Adăpostul cu cele mai multe eutanasii din țară

În trei ani, Aspa Ivets a eutanasiat aproape 16.000 de maidanezi – cam 14  pe zi. Mai mult decât orice alt adăpost public sau privat din țară. Sub un sfert dintre cei aduși în centru au fost dați spre adopție. 

A continuat să o facă, pe bani publici, până în martie 2026, când au avut loc percheziții. Asta, deși zece dosare penale privind activitatea ONG-ului erau deja în lucru. S-au deschis între 2020 și 2025, între altele, pentru uciderea animalelor cu intenție fără drept, rele tratamente, falsul material în înscrisuri oficiale și înşelăciune.

În martie, după suspendarea activității, mai multe ONG-uri pentru protecția animalelor au scos 251 de câini de la Aspa Ivets. Unii erau ținuți în noroi și în fecale, conform fotografiilor și mărturiilor. Foto: Kola Kariola

Peste 500 de câini au rămas în adăpost disponibili pentru adopție. Poliția din Giurgiu a transmis că a mai deschis un dosar penal pentru uciderea animalelor fără drept, după sesizări că ONG-ul ar fi continuat să omoare câini în perioada suspendării. 

„Eu am fost primul adept al scoaterii eutanasiei din legislație”, spune Valentin Istrate pentru Snoop. „Am promovat mereu gestionarea sănătoasă, dar viața omului este sacră, dacă o pun în balanță cu viața unui animal. (…) Sunt o țintă politică, sunt apolitic, nu știu pe cine deranjez.”

Cazul din Giurgiu nu e singular. În prima investigație, Snoop a arătat cum patru adăposturi private, inclusiv al Aspa Ivets, au eutanasiat câini pe milioane de euro, bani publici.

Imaginile de la adăpsotul din Suraia, Vrancea, cu maidanezi omorâți violent și fără anestezie, au dus iarna aceasta la proteste în București și în alte orașe. Oamenii au cerut sterilizare și adopție, în loc de eutanasie. Un proiect în acest sens a trecut de Senat, dar trebuie adoptat de Camera Deputaților și promulgat de președinte, ca să devină lege. 

RedSport.RO Banner

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button