CCR dă undă verde decontărilor pentru șefii companiilor de stat listate. Sesizarea lui Nicușor Dan, respinsă în unanimitate
Curtea Constituțională a respins, miercuri, cu unanimitate de voturi, sesizarea formulată de președintele României împotriva Legii privind aprobarea OUG nr. 73/2018, act normativ care modifică regimul guvernanței corporative la întreprinderile publice.
Decizia vizează una dintre cele mai sensibile prevederi introduse în Parlament: posibilitatea ca administratorii, directorii, membrii consiliilor de supraveghere și membrii directoratelor din companiile publice listate să își deconteze cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare fără ca acestea să fie considerate „beneficii” sau „avantaje” plafonate prin contractul de mandat.
Potrivit comunicatului CCR, judecătorii constituționali au constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate de șeful statului. Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca argumentele complete să fie publicate ulterior în Monitorul Oficial.
Miza: decontări separate de plafonul beneficiilor
Actul normativ atacat completează cadrul stabilit prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. În forma actuală, art. 39 din OUG 109 prevede că, în contractele de mandat, pot fi incluse și beneficii precum acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul și diurna, însă totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat nu poate depăși valoarea a două indemnizații fixe brute lunare.
Noua prevedere contestată stabilește însă, pentru întreprinderile publice ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare, că anumite cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă și cazare) efectuate în scopul exercitării mandatului nu sunt considerate beneficii sau avantaje în sensul plafonului prevăzut de OUG 109/2011. Camera Deputaților a adoptat amendamentul în aprilie, fiind for decizional în acest caz.
Ce a reclamat președintele
Președintele Nicușor Dan a susținut în sesizarea transmisă CCR că, prin scoaterea acestor cheltuieli din categoria beneficiilor plafonate, se creează riscul unor decontări arbitrare și nelimitate în companiile de stat listate. Administrația Prezidențială a invocat inclusiv posibilitatea „camuflării” unor avantaje materiale sub forma cheltuielilor profesionale și afectarea intereselor economice ale statului, în condițiile în care multe dintre companiile vizate gestionează active strategice.
Șeful statului a criticat și modul în care a fost modificată legea în Camera Deputaților, susținând că amendamentul ar fi schimbat semnificativ configurația actului normativ și ar fi ridicat probleme din perspectiva principiului bicameralismului. În esență, obiecția viza atât procedura parlamentară, cât și fondul reglementării.
Curtea Constituțională a respins însă criticile extrinseci și a stabilit că modificările operate de Camera Deputaților nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii. În opinia judecătorilor constituționali, introducerea acestor tipuri de cheltuieli, distincte de beneficiile reglementate la art. 39 alin. (2) și (4) din OUG 109/2011, are legătură directă cu obiectul actului normativ.
CCR a reținut că aceste cheltuieli sunt realizate în scopul exercitării mandatelor și reprezintă decontări prevăzute de lege, nu beneficii acordate prin contractul de mandat. Curtea a mai arătat că astfel de informații intră în categoria datelor publice ce trebuie raportate potrivit regimului de transparență aplicabil întreprinderilor publice.
AMEPIP rămâne în joc
Un alt argument important al Curții este că reglementarea separată a acestor decontări nu înseamnă automat că ele ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului. Potrivit CCR, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice va controla și autoriza în continuare cheltuielile relevante, urmând să aprecieze inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele acestora.
Contextul este important, deoarece OUG 109/2011 a fost concepută ca principal cadru de guvernanță corporativă pentru companiile la care statul sau autoritățile locale sunt acționari. Actul normativ definește guvernanța corporativă ca ansamblu de reguli și procese pentru administrarea întreprinderilor publice, cu trimitere la standardele OCDE, iar AMEPIP are atribuții de monitorizare, evaluare și sancționare în domeniu.
Curtea: este opțiunea legiuitorului
În privința criticilor de fond, CCR a stabilit că nu intră în competența sa să decidă ce beneficii pot fi incluse în contractele de mandat sau care sunt criteriile legale după care anumite cheltuieli pot fi decontate fără a fi considerate beneficii ori avantaje. Curtea a calificat reglementarea drept o opțiune legislativă aflată în marja de apreciere a Parlamentului.
